Amplificator audio sau receiver: diferente, functii, ghid de achizitie

La fel cum nu trebuie sa fii un meloman pentru a aprecia o muzica buna, nu trebuie sa fii audiofil pentru a aprecia un sistem de sunet care se aude foarte bine. In timp ce majoritatea utilizatorilor vor opta pentru un sistem home theater, simplu de instalat si cu raport imbatabil pret performanta, cei putin mai pretentiosi vor opta intotdeauna pentru a-si construi singuri sistemul audio, chiar daca asta inseamna sa cheltuie o mica avere.

De departe cea mai importanta componenta a acestui sistem este reprezentata de amplificator sau de receiverul audio. Claritatea si puterea sunetului care se aude in boxe depinde bineinteles si de calitatea incintelor acustice insa fara un semnal curat si puternic acestea nu vor putea fi folosite la adevaratul potential.

Hai sa aflam impreuna in randurile urmatoare ce este mai exact un amplificator audio, cum difera de un receiver AV si care sunt caracteristicile principale pe care trebuie sa le cunosti atunci cand vrei sa ti-l alegi singur.

Ce face si de ce ai nevoie de un amplificator audio?

Dupa cum ii spune si numele, un amplificator audio va amplifica, mari, semnalul de intrare la un nivel mult mai ridicat, pentru a putea fi redat apoi puternic si clar de boxele conectate la acesta. Multe dispozitive electronice pe care le folosim zi de zi integreaza deja un amplificator, chiar daca acesta nu este vizibil. Boxele active folosite la calculator includ propriul amplificator, la fel playerul MP3 si orice telefon inteligent la care vei conecta o pereche de casti cu impedanta suficient de mica.

Amplificatoarele integrate in electronice nu sunt insa suficient de puternice pentru a produce un sunet foarte puternic intr-o pereche de boxe de podea si nu pot filtra prea bine sursele de sunet cu volum foarte mic, fara a produce zgomot de fond sau a distorsiona semnalul sonor.

De aceea cea mai importanta componenta a unui sisteme audio de calitate folosit pentru auditie muzicala nu este boxa ci amplificatorul.

Care este diferenta intre un receiver AV si un amplificator audio?

Probabil ai auzit de termenul receiver AV, folosit in acelasi context cu termenul de amplificator. Cel mai simplu spus: un receiver audio sau video include pe langa amplificator si un preamplificator si un tuner radio (analog sau digital), accepta surse multiple (PC, tableta, telefon), iar in cazul modelelor moderne adauga functii smart care presupun conectarea directa prin Internet la posturi de radio online si servicii de streaming muzical precum Spotify.

Cel mai mare avantaj al receiverului este ca include mai multe componente intr-un singur pachet, insa ideal ar fi sa cumperi fiecare componenta separat, pentru a putea face upgrade la nevoie doar componentei pe care vrei sa o schimbi. Mai multe componente diferite inseamna o separare mai buna a functiilor fiecaruia, deci o calitate mai buna  a sunetului (mai putine interferente), dar si mai multe cabluri si telecomenzi pentru controlul fiecareia. De aceea receiverele sunt preferate de multe persoane, in ciuda dezavantajelor.

Trebuie spus ca partea de receiver poate fi oricand suplinita de un player Blu-Ray, care aduce si capacitatea de a rula diverse formate video, pe langa functionalitate smart mai avansata. Daca nu te intereseaza discurile optice insa poti renunta complet la player in favoarea unui Smart TV.

Vezi modele de amplificatoare	Vezi modele de receivere

Ce face preamplificatorul si cand am nevoie de el?

Un alt termen de care vei auzi destul de des este cel de preamplificator, a carui functionalitate este mai putin cunoscuta. Din fericire este un termen destul de usor de inteles: preamplificarea se aplica semnalelor de volum foarte scazut (nivel de microfon, mic-level) care trebuie amplificate in prealabil pana la nivelul la care pot fi prelucrate de etajele superioare ale amplificatorului.

Sursele sonore cu nivel acceptabil (nivel line-in sau line-level) nu trebuie preamplificate, aici fiind incluse de exemplu chitarile electronice si clapele. Daca inregistrezi sunet de la un microfon bun ai nevoie neaparata de preamplificare a acestui semnal. Modificarea nivelului de gain al microfonului va ridica nivelul sonor rezultat, dar va creste si zgomotul de fond (noise-floor). In cazul auditiei muzicale exista surse de sunet care necesita preamplificare, precum pickup-urile, motiv pentru care majoritatea amplificatoarelor pentru casa ofera si un etaj de preamplificare pentru anumite surse de sunet.

Amplificator cu tuburi vs amplificator cu tranzistori

Un subiect de discutie etern in lumea amplificatoarelor audio il reprezinta amplificatoarele pe tuburi versus cele cu elemente solide (tranzistori). Multi audiofili vorbesc de sunetul cald oferit de modelele vechi cu tuburi, insa majoritatea modelelor moderne au trecut pe tranzistori, o tehnologie care poate oferi puteri de amplificare net superioare tuburilor.

In plus amplificatoarele moderne, cele de calitate, reusesc sa amplifice semnalul fara a-i modifica in vreun fel semnatura. Asta inseamna ca avem de-a face cu un amplificator transparent, care nu modifica amprenta sunetului. Diferentele nici nu vor fi sesizate de majoritatea utilizatorilor, insa audiofilii si cei cu urechea antrenata vor prinde aceste subtilitati. Cei care au masurat caracteristicile sunetului oferit de cele doua tehnologii explica destul de bine de ce aceste doua tehnologii suna diferit.

Recomandarea mea este sa asculti intotdeauna inainte sa cumperi. Parerile celorlalti sunt irelevante in clipa in care urechea ta prefera un altfel de sunet, nu?

Caracteristicile principale ale amplificatoarelor si receiverelor

Vei vedea ca multe din caracteristicile de mai jos sunt destul de complicate, in special daca vrei cu adevarat sa intelegi cum functioneaza un amplificator. Daca esti deja familiar cu domeniul probabil ti se va parea banal tot ce citesti mai jos.

Scopul articolului este de a oferi o fundatie puternica pentru cineva care face primii pasi in domeniu. Cu siguranta vei avea nevoie de sfatul unui specialist atunci cand mergi la cumparaturi. Chiar iti recomand sa apelezi la consiliere gratuita la fata locului, pentru ca amplificatorul si receiverul sunt doar doua componente ale unui sistem audio. Potrivirea componentelor este foarte importanta. Chiar daca fiecare model luat separat ofera o calitate foarte buna s-ar putea ca impreuna sa nu dea cel mai bun randament.

Cunoscand insa principiile de baza si termenii cei mai importanti iti va fi mai usor sa nu te lasi dus de nas si sa alegi un produs echilibrat care sa-ti dea safisfactia dorita, fara a plati mai mult decat face. Sa incepem deci cu:

Numarul de canale amplificate – pentru muzica nu ai nevoie de mai mult de doua canale, insa daca folosesti amplificatorul pentru a te uita la filme Blu Ray sau a te juca jocuri 3D atunci spatialitatea sunetului este ceva ce te va interesa cu siguranta. Din acest motiv exista si amplificatoare care incep de la 5.1 canale si merg pana la suport 11.2, adica 11 incinte acustice separate si doua subwoofere.

Cu cat numarul de canale creste cu atat creste si pretul si complexitatea amplificatorului. Ca audiofil cred ca vei fi multumit cu un amplificator stereo de calitate si o pereche de boxe sau casti audio pe masura.

Puterea maxima per canal – in cazul amplificatoarelor nu putem vorbi de putere totala de amplificare, ci de amplificare maxima pentru fiecare canal existent. Asteapta-te deci sa vezi specificatii precum 7 x 145W, precum si mentiunea valorii impedantei la care aceasta putere poate fi atinsa. Despre impedanta vom vorbi in cateva randuri. Despre cat de multa putere este suficienta cred ca limitele de acceptabil difera de la persoana la persoana, insa cu cativa zeci de watii RMS amplificati curat poti umple o camera fara probleme (daca nu iei in calcul vecinii).

Mod bridge (mono) – este capabilitatea unor amplificatoare stereo de a opera in paralel ca un amplificator mono, dubland practic puterea de amplificare. Comutarea intre cele doua moduri se face de obicei printr-un singur switch. Daca pe panoul frontal exista controale de volum separate pentru cele doua canale stereo, doar un singur set va fi functional in modul bridge.

Direct mode (pure mode) – este un mod de functionare prezent pe anumite modele care dezactiveaza complet toate componentele digitale ale amplificatorului pentru a furniza un semnal pur analog de la intrarea la iesirea aparatului. In acest mod singurele componente functionale sunt controlul de volum, etajul de amplificare si cel de preamplificare. Pana si ecranul LCD sta inchis.

Impedanta (ohm) – poate cea mai importanta caracteristica mai putin inteleasa a amplificatoarelor si difuzoarelor este impedanta, adica opozitia pe care o intampina curentul electric cand strabate un circuit electric. Valorile legate de puterea de amplificare sunt date pentru o anumita impedanta. In mod ideal un amplificator isi dubleaza puterea de amplificare atunci cand impedanta se injumatateste.

S-ar putea crede ca cea mai buna solutie pentru a obtine o putere mare este sa conectam boxe cu impedanta mica. Din pacate o putere mare inseamna un curent mai mare (masurat in Amperi – A), deci circuitul electric se va supraincalzi, putand chiar duce la arderea amplificatorului si chiar a difuzoarelor daca vei asculta muzica prea tare pentru o perioada indelungata de timp.

Cea mai buna solutie este sa nu conectezi boxe cu o impedanta mai mica decat impedanta minima a amplificatorului, chiar daca amplificatorul este dotat cu functii de siguranta care limiteaza curentul maxim in functie de impedanta boxelor, detectata in mod automat.

Impedanta circuitelor audio este un subiect foarte complicat, daca vrei sa intri in detalii si sa intelegi la perfectiune cum functioneaza si cum sunt proiectate sistemele audio. Daca te pastioneaza acest subiect iti recomand sa citesti si acest articol scris in limba engleza.

THD + N (Total Harmonic Distortion + Noise) – este o suma a distorsiunilor harmonice dintre semnalul original si cel amplificat. Este o masura foarte buna de a afla cat de mult schimba amplificatorul caracteristica sunetului. Valorile mai mici sunt mai bune si sunt exprimate in procente, cu modelele de top atingand cateva zecimi sau chiar miimi de procent.

Raport semnal zgomot (dB) – cunoscut si sub denumirea de SNR (Signal to Noise Ratio) sau S/N, este raportul dintre zgomotul de fundal, masurat cand nu exista semnal de amplificat si puterea semnalului. Chiar daca un amplifiator poate oferi o putere de amplificare bogata, daca ridica si nivelul de zgomot atunci calitatea sunetului are de suferit, in special in momentele de liniste din melodie.

Un prag de zgomot prea ridicat va face imposibil de auzit orice sunet aflat sub acest prag. De aceea iti doresti un amplificator cat mai curat, cu un raport semnal-zgomot mai mare de 100 dB. Nu trebuie insa sa uiti ca intr-un sistem de sunet exista si alte componente care influenteaza aceasta caracteristica, nu doar componentele interne ale amplificatorului. Sursa de sunet, boxele, cablurile si mufele pot si ele strica calitatea auditiei.

Crosstalk – este o alta caracteristica masurata logaritmic, in decibeli (dB), si reprezinta capacitatea amplificatorului de a separa complet cele doua canale stereo (sau canalele intre ele, in cazul modelelor multicanal) astfel incat semnalul de pe un canal sa nu „murdareasca” semnalul celuilalt canal. Un crosstalk de cel putin -100dB este de dorit pentru sunet stereo cu separatie clara.

Raspuns in frecventa – este intervalul de frecventa a sunetului in care aparatul amplifica sunetul de intrare fara a-i modifica amplitudinea. Majoritatea amplificatoarelor moderne incearca sa acopere intervalul 20 Hz – 20 kHz, acoperit si de urechea umana tipica, insa vei gasi si amplificatoare si receivere capabile sa acopere un interval mai larg (5 Hz – 50 kHz sau chiar 1 Hz – 100 kHz).

Clasa amplificatorului – printre specificatiile unui amplificator vei gasi si mentiunea clasei acestuia, cu valorile tipice fiind A, B, A/B, D, G, D/G, H. Acestea nu sunt clase de eficienta, ci dezvaluie topologia circuitelor de amplificare. Fiecare tipologie are avantajele si dezavantajele sale in ceea ce priveste liniaritatea semnalului, puterea maxima samd. Cele mai populare modele sunt cele din clasa A/B, insa asta nu inseamna ca alte tipologii nu sunt de preferat in situatii specifice. Calitatea sunetului nu depinde de tipologie, ci de proiectarea circuitelor si componentele folosite de producator.

Potentiometrele de pe panoul frontal – desi majoritatea amplificatoarelor pot fi controlate lejer din telecomanda, cred ca o parte din farmecul unui astfel de aparat il reprezinta butoanele mari ce poti fi rotite cu usurinta. Minim cred ca iti vei dori un potentiometru de volum, corector de ton (bass, treble) si balans (poti corecta diferentele de volum intre doua canale stereo). Aceste setari sunt disponibile si in meniul amplificatorului, sau au fost mutate complet acolo, in cazul sistemelor care suporta mai mult de doua difuzoare.

Suport pick-up – daca intentionezi sa folosesti amplificatorul impreuna cu un pickup fara preamplificare va trebui sa cauti un amplificator cu mufa Phono, ceea ce iti indica faptul ca amplificatorul tau contine si un etaj de preamplificare, necesar pickup-ului.

Conectorii de intrare/iesire – aici va trebui sa te ghidezi in functie de ce tipuri de surse de sunet, boxe, playere si televizoare vei conecta la receiver/amplificator. Mergi pe principiul compatibilitatii cu cat mai multe tipuri de mufe si standarde, inclusiv conectare directa a boxelor cu fir, fara mufa. Alti conectori populari sunt RCA, cablu coaxial, S/PDIF optic, XLR si mai recent HDMI, USB. Din fericire de cele mai multe ori exista optiuni, adica adaptoare, in cazul in care conectorul dorit nu se gaseste pe aparat.

Puterea consumata – nu este o caracteristica importanta pentru un audiofil, deci nu merita sa iei in calcul aceasta valoare. Am amintit-o ca sa nu o confunzi cu puterea de amplificare, aceasta fiind exprimata tot in Watti (W).

Conexiune WiFi/Ethernet – acum pasim in zona receiverelor AV, cele care adauga o serie de functionalitati care nu au nicio legatura cu calitatea amplificarii, ci tin doar de sursele de semnal. Pentru modelele smart este obligatorie prezenta conexiunii la Internet. Minim cauta un model cu conectare pe cablu Ethernet (mufa RJ-45). Pentru convenienta cauta un model dotat cu adaptor WiFi. Ca extra la acest capitol as adauga compatibilitatea cu banda de 5 GHz, pe langa cea standard de 2.4 GHz si prezenta butonului WPS de conectare rapida la router.

Conexiune Bluetooth – toata lumea foloseste un telefon sau o tableta cu Bluetooth in ziua de azi, deci este pacat sa nu poti transmite muzica direct din memoria gadgetului, fara fire, rapid si comod. Singurul lucru de retinut este ca semnalul sonor este puternic comprimat prin Bluetooth, deci vorbim de opusul calitatii auditiei in cele mai multe cazuri.

Standarde decodare audio – in functie de sursa sunetului va trebui sa te orientezi catre un model capabil sa decodeze cele mai noi standarde audio folosite in industria cinematografica sau de catre casele de discuri. As adauga pe lista standarde precum Dolby Digital, Dolby Pro Logic, Dolby True HD, Dolby Atmos, DTS, DTS-HD Master Audio, DTS-X, DTS Neural:X 3D, THX Select2, HiRes audio samd. In cazul streamingului de pe Internet te intereseaza compatibilitatea cu standarde precum FLAC, WAV, ALAC, AAC, WMA, DSD etc.

Standarde video – chiar daca receiverul nu prelucreaza semnalul video de intrare, de obicei pe mufa HDMI, acesta trebuie transmis mai departe televizorului sau proiectorului pentru afisare. Asigura-te ca receiverul este compatibil cu cele mai noi standarde 4K Ultra HD, Pure Color 4:4:4, HDCP 2.2, Rec.2020 (BT.2020), HDR, Dolby Vision, HDMI 3D Passthrough si nu va deteriora sau intrerupe semnalul video.

Unitate CD, DVD sau Blu Ray – daca vrei un nivel de integrare si mai mare poti opta pentru un receiver cu unitate optica inclusa. Dispare astfel nevoia unui player audio separat.

Autocalibrare – unele modele inteligente folosesc un microfon integrat pentru a calibra caracteristicile amplificarii in functie de boxele instalate in sistem si caracteristicile acustice ale camerei. Nu tot ce este automat functioneaza impecabil, bine ca din fericire poti dezactiva aceasta functie, daca preferi sa ajustezi singur caracteristicile sunetului.

Functii smart – functiile inteligente se invart de obicei in jurul streamingului ca sursa de semnal audio. Aici includem Internet radio, AirPlay si Google Cast pentru  streaming de pe telefon (iOS, Android) sau de pe computer cu Windows, functionalitatea de client DLNA, suport pentru servicii online precum Spotify, Deezer, Pandora. Extra functii simple, dar utile, includ timer pentru oprire automata dupa un interval predefinit de timp, afisare ora curenta sau alarma de trezire.

Display LCD – este destul de inutil in cazul unui amplificator pur, insa in cazul receiverelor este de dorit, pentru ca poti vizualiza rapid informatii utile precum nivelul volumului, sursa audio selectata, modul egalizatorului, numele melodiei samd.

Telecomanda – unele modele pot fi comandate si direct din telefon, prin intermediul unei aplicatii de mobil oferita gratuit de producator, insa cel mai probabil veci cumpara un model cu telecomanda. Tendinta actuala este de a ascunde functiile in meniul aparatului, in spatele unei interfete usor de navigat cu ajutorul unui pad directional cu buton de selectie si inapoi. As recomanda o telecomanda cu butoane dedicate pentru functiile importante: volum, treble, bass, balans.

Daca ti se pare complicat articolul de mai sus afla ca am acoperit doar o fractiune extrem de mica a informatiilor despre subiectul deloc usor de digerat al amplificatoarelor si receiverelor audio. Nu am pretentia ca sunt un expert sau macar audiofil, dar sper ca am reusit sa te ajut sa iti faci o idee despre unde sa pornesti cautarea. Daca ai observatii de adaugat sau ai nevoie de explicatii in plus nu ezita sa lasi un comentariu si voi incerca sa te ajut.

Ionuț-Alexandru Popa

Pasionat de gadgeturi, tehnologie, filme și jocuri, lucruri care îmi ocupă probabil mai mult timp decât ar trebui.