Ca si tehnologie, toate microfoanele functioneaza in acelasi fel, ca un transducer – convertor de energie dintr-o forma in alta, in cazul de fata energia undelor sonore in energie electrica. Diafragma este componenta cea mai importanta a microfonului, inima transducerului.
Diafragma este cea sensibila la undele sonore, vibrand cand este lovita de acestea, moment in care energia undelor se transforma in semnal electric de intensitate foarte mica (de ordinul milivoltilor) care este transmis apoi mai departe calculatorului sau dispozitivului folosit pentru prelucrarea si inregistrare.
Alegerea unui microfon nu este atat de usoara pe cate ne-am dori, in special cand ne intereseaza o calitate foarte fidela a inregistrarii. Daca nu ai rabdare sa citesti pana la final am pus in articol si cateva recomandari de microfoane, insa pentru o alegere cat mai buna cred ca este important sa intelegi cateva lucruri despre tehnologia inregistrarii sunetelor. Voi incepe cu definirea tipurilor de microfoane in functie de capacitatea de captare a sunetelor, urmata de tehnologia constructiva folosita, urmata apoi de definirea celor mai importante specificatii.
Tipuri de microfoane in functie de directionalitate
Directionalitatea (Polar Pattern) este poate cea mai importanta caracteristica a unui microfon, determinand zona tridimensionala din jurul microfonului in care sunetele sunt inregistrate de diafragma. In functie de aceasta caracteristica vei gasi urmatoarele tipuri de microfoane:
Microfoane omnidirectionale – inregistreaza sunetul venit din toate directiile, utile pentru a inregistra si sunetele ambientale, surse venite din orice directie sau surse in miscare.
Microfoane bidirectionale – cunoscut si sub denumirea de microfon in forma cifrei 8, preia sunetul din zone opuse, de obicei din stanga si dreapta diafragmei, excluzand sunetele din fata si din spate. Se preteaza in cazul inregistrarii dueturilor sau in cazul inregistrarilor interviurilor cand cele doua persoane stau fata in fata.
Microfoane unidirectionale (cardioid, supercardioid, hipercardioid) – exclud sunetul care vine din spatele microfonului si din lateral-spate. Zona inregistrata are forma de inima, adica accepta sunetele care vin din fata si din lateral-fata, cel mai clar captate fiind sursele direct din fata microfonului.
(1) Cardioidul se apropie cel mai mult de forma de inima, respingand sunetele din zona de 180 de grade din spatele microfonului. (2) Supercardioidul accepta si o parte din sunetele inregistrate in partea in zona de 180 de grade, respingand insa o parte din sunetele provenite din lateral fata. (3) Hipercardioidul, cunoscut uneori si sub numele de shotgun din cauza formei alungite, accepta si mai multe sunete din spate, in timp ce respinge sunetele din zonele aflate la 90 si 270 de grade.
Multi-pattern – este acel tip de microfon care isi poate schimba complet caracteristicile prin simpla miscare a unui comutator. Asteapta-te insa ca aceasta versatilitate sa vina cu un pret.
Directionalitatea unui microfon este foarte importanta cand vine vorba de tipul scenei inregistrate, de aceea tipul microfonului trebuie ales cu atentie pentru o inregistrare de calitate adaptata la tipul surselor de sunet. Trebuie sa intelegi ca nu exista un singur tip de microfon care face fata tuturor situatiilor cu brio, deci in arsenalului unui sunetist (inginer de sunet) trebuie sa se gaseasca cel putin cateva microfoane diferite ca tehnologie si caracteristici. [sursa foto: Wikipedia]
Tipuri de microfoane in functie de tehnologia diafragmei
O alta clasificare a microfoanelor se face in functie de constructia diafragmei, componenta principala responsabila cu transformarea undelor sonore in semnal electric.
Microfoanele dinamice – folosesc o bobina inductiva conectata la diafragma si plasata in campul unui magnet permanent. Sunt microfoane mai robuste, capabile sa atinga un nivel SPL ridicat, vin cu amortizoare interne pentru a putea fi operate direct din mana, fara a necesita un stativ, functioneaza bine in concerte live. In ultimii ani au aparut foarte multe modele de microfoane dinamice special concepute pentru anumite instrumente, astfel incat sa scoata in evidenta caracteristicile sunetului produse de ele.
 |
| Microfoane analogice, digitale si wireless – vezi modele |
Microfoanele cu condenser (condensator) – folosesc o banda subtire conductiva plasata foarte aproape de o placuta de metal, creand astfel un condensator cand este strabatuta de curent electric de la o sursa externa de alimentare. Cand diafragma este lovita de undele sonore distanta intre cele doua componente ale diafragmei variaza, modificand astfel voltajul de iesire, adica semnalul microfonului.
Toate microfoanele cu condenser necesita o sursa externa de alimentare. Fiind microfoane mai sensibile sunt folosite in principal pentru inregistrarile din studio, dar exista si exceptii.
Ca subtipuri ar fi urmatoarele categorii:
- Cu diafragma mare – diafragma cu diametru mai mare de trei sferturi de inch, foarte sensibile, deci necesita un sistem de izolare al vibratiilor din exterior pentru a nu influenta calitatea semnalului inregistrat.
- Side address – folosesc un filtru anti-vant lat, pozitionat orizontal la un unghi de 90 de grade. In cazul microfoanelor verticale ai impresia ca vocalistul sta in lateralul microfonului, motiv pentru care aceste modele se cheama „side address”.
- Cu diafragma duala – folosesc doua diafragme care tintesc in directii opuse si sunt utilizate pentru inregistrarea duet-urilor sau grupuri mari de persoane, fiind mai usor de balansat decat in cazul in care s-ar folosi doua microfoane cu o singura diagragma.
- Condenser cu tub – cele mai vechi tipuri de microfoane cu condenser, imprima un timbru aparte inregistrarilor, fiind inca folosite in destul de multe studiouri de inregistrari cand se doreste recrearea anumitor atmosfere.
- Cu diafragma mica – diafragma mai mica de jumatate de inch, folosite in studiouri de inregistrare si uneori in timpul concertelor. Aceste modele se descurca bine cand vine vorba de a reproduce frecventele inalte de la surse care isi schimba brusc volumul.
Microfon ribbon (banda, panglica) – similar cu modelele dinamice, aceste tipuri de microfoane utilizeaza o banda subtire in loc de diafragma pentru a transforma sunetul in curent electric. Sunt utilizate cu precadere in studio pentru inregistrari vocale si pentru instrumente, beneficiind de un ton cald apreciat de ascultatori.
Microfon bullet (crystal) – sunt microfoane special concepute pentru cei care canta la armonica si folosesc o diafragma din cristal, nefiind recomandate pentru alte tipuri de aplicatii.
Caracteristicile tehnice care conteaza la un microfon
Destinatia este poate cel mai important lucru de la care trebuie sa porneasca alegerea microfonului: tipul inregistrarilor ce trebuie realizate. In functie de ele va trebuie sa te orientezi catre directionalitatea corecta si tehnologia diafragmei, pornind de la descrierile de mai sus.
Daca pentru amatori se gasesc suficiente modele aproape universale, cu cat pretentiile cresc cu atat este mai important sa alegi mai multe microfoane in functie de destinatie: inregistrari de voce, instrumente, inregistrari acasa (podcasturi, vlog-uri) sau concerte live.
Pe langa tipul diafragmei si directionalitatea sunetului captat de microfon exista o serie de alte specificatii tehnice importante pe care nu trebuie sa le ignori. Am incercat sa le sortez mai jos in functie de importanta fiecaruia.
Raspunsul in frecventa – determina gama de frecvente pe care este capabil sa le perceapa si sa le inregistreze microfonul. In fisele de specificatii ale produselor le vei gasi sub forma unui interval care pornesti de la cativa zeci de Hz si ajunge pana la cateva zeci de kHz.
Foarte important mai este felul in care este perceput acest interval de valori, in functie de care anumite zone de frecvente pot fi atenuate sau amplificate de diafragma microfonului, rezultatele putand fi foarte diferite cand vine vorba de inregistrarea vocii sau a anumitor tipuri de instrumente.
De aceea este bine sa verifici si diagrama de raspuns in frecventa pusa la dispozitie de mai toti producatorii de microfoane profesionale. In cazul microfoanelor integrate in webcam-uri sau in castile de gaming insa cu greu vei gasi aceste date. Exista un motiv pentru care acest lucru se intampla, deci nu te astepta la performante extraordinare cand vine vorba de microfoanele integrate in alte periferice.
Sensibilitatea (dB) – reprezinta cel mai scazut zgomot pe care microfonul il poate inregistra, exprimat in mai multe feluri, insa de obicei sub forma unui numar care reprezinta nivelul de zgomot de fond, exprimat in decibeli. Cu cat mai mic este acest numar cu atat mai sensibil este microfonul. Atentie insa pentru ca in functie de aplicatie s-ar putea sa iti doresti un microfon mai putin sensibil, care nu prinde vibratiile din trepiedul microfonului, respiratia artistului sau alte zgomote nedorite.
Sensibilitatea este un raport semnal-zgomot, adica raportul dintre sunetul inregistrat si cel al zgomotul de fond (perceput sub forma de purici, de fasait enervant cu cat dai volumul mai tare).
SPL (Sound Pressure Level) – presiunea maxima a sunetului este capacitatea microfonului de a inregistra sunete puternice. Cu cat acest nivel este mai ridicat cu atat microfonul va putea capta fara probleme sunete de tobe sau surse sonore foarte puternice, fara a introduce paraituri si pocnituri in inregistrare (acestea sunt de fapt depasiri ale nivelului sonor maxim inregistrat).
Impedanta – este o caracteristica despre care se vorbeste mult (detalii gasesti aici) insa care in practica nu este atat de cruciala pe cat cred unii. Asta nu inseamna ca nu este important sa potrivesti impedanta optima a microfonului cu cea a instrumentelor la care este acesta conectat. Dpdv al fizicii impedanta este o combinatie de capacitanta, inductanta si rezistenta a unui semnal electric.
In domeniul microfoanelor o impedanta mai mica (< 600 ohm) este de dorit, aceste modele comportandu-se mult mai bine pe cabluri de lungime mai mare. Un microfon trebuie conectat la un echipament extern de aceeasi impedanta sau mai mare, altfel vor avea loc pierderi de calitate a semnalului.
Efectul de proximitate – nu este o caracteristica usor masurabila, motiv pentru care este posibil sa nu o gasesti in descrierea tehnica a microfonului. In practica este efectul pronuntat pe care il cauzeaza o sursa de sunet pe masura ce se apropie prea mult de diafragma. Vocalistii buni pot folosi aceasta caracteristica a microfonului pentru a obtine efecte interesante in timpul reprezentatiilor live.
Amplificarea microfonului – cum am mai spus in articolul despre amplificatoare AV, anumite surse de sunet sunt extrem de slabe (mic-level, de ordinul milivoltilor – cazul microfoanelor si pickup-urilor) si trebuie amplificate pana la un nivelul line-level, adica 0.2 – 0.5V.
Amplificarea se poate face in mai multe feluri: cu amplificatoare integrate in corpul microfonului, cu un amplificator extern de calitate sau mixer audio cu amplificare pe fiecare canal. Atenuatoarele pot fi folosite pentru a controla mai multe microfoane de nivele diferite pentru a le aduce la acelasi nivel line-level. In cazul microfoanelor conectate la PC si dispozitive mobile amplificarea cade in sarcina acestora, cu rezultate care pot varia extrem de mult.
Comutatoare pe microfon – modelele mai avansate de microfoane ofera si cateva comutatoare pentru acces rapid in timpul inregistrarilor. Cele mai uzuale sunt cele pentru pornit/oprit – pentru a putea intrerupe inregistrea sunetului in cazul in care intuiesti ca urmeaza de exemplu un stranut sau un zgomot puternic care va produce pacanituri in sunetul inregistrat, filtru trece-jos (low-cut filter) – reduce frecventele joase, util pentru a elimina complet anumite sunete puternice de frecventa joasa (bass) si PAD – buton de reducere a sensibilitatii microfonului, util pentru a minimiza distorsiunile.
Conexiunea – cea mai cunoscuta interfata de conectare este cea analogica cu mufa jack TRS de 3.5 sau 6.3 mm, urmata de XLR si mini-XLR cu 3 pini (acestea doua intalnite de obicei pe echipamentele profesionale) si mai recent digital USB sau wireless. Conexiunea USB este de tipul plug-n-play, functionand automat la conectarea microfonului la un calculator.
Exista suficiente modele pe USB cu performanta foarte buna, foarte apropiata de domeniul profesional, fara sa necesite si un amplificator sau mixer dedicat care creste si mai mult costul echipamentului. Microfoanele wireless vin intotdeauna insotite de un receptor radio si sunt utilizate de obicei pentru reprezentatii unde libertatea de miscare ar fi incurcata prea mult de prezenta unui cablu de semnal.
Alimentarea – in functie de impedanta si de tipul diafragmei discutam despre microfoane fara sursa externa (majoritatea modelelor dinamice) si de microfoane care necesita o sursa tip Phantom Power (de obicei modelele condenser) externa sau integrata in mixer sau amplificatorul audio la care este conectat microfonul.
Stativul si prinderea microfonului – sunt caracteristici constructive usor de ignorat, dar de care depinde flexibilitatea in ajustarea pozitiei microfonului. Important insa este ca fixarea sa fie una solida, pentru a preveni transmisia vibratiilor in diafragma microfonului, eliminand astfel zgomotele nedorite din inregistrare.
Accesorii – la final am lasat geanta de accesorii, in principal pentru ca utilizatorii seriosi vor opta intotdeauna pentru achizitia separata a accesoriilor, in functie de nevoile de inregistrare. Pentru cei care prefera achizitia unui model bundle poate conta includerea unei genti pentru transport, filtru de reflexie (pentru inregistrari de voce), filtru anti-vant sau a unui amortizor de soc pentru capsula microfonului.
Cateva modele recomandate de microfoane:
- Audio Technica AT2020 – microfon condenser cardioid, 20 – 20.000 Hz, sensibilitate -37 dB, impdanta 100 ohm, 345 grame;
- Seria Shure Beta – microfoane cu fir dinamice sau supercardioid, conectori XLR, sensibilitate – 51 dB, impedanta 150 ohm, 50 – 16.000 Hz;
- Seria Sennheiser XSW – microfon wireless cu lavaliera, conector XLR si TRS 6.3mm;
- Arrozi Colonna – cardioid, conexiune cablu USB 3m, 20 – 20.000 Hz, 120dB SPL, suport fix.
Microfoanele sunt un subiect foarte complex, audiofilii si inginerii de sunet stiu asta foarte bine. Speranta mea este ca articolul de pe Shopniac sa fie o baza buna de initiere in acest domeniu, nefiind gandit ca o sursa de specialitate pentru un viitor profesionist. Pentru acestia exista suficiente surse gratuite pentru a aprofunda subiectul in cele mai mici detalii. Daca mai ai deci observatii sau intrebari legate de cele scrise mai sus nu ezita sa le lasi intr-un comentariu mai jos.
Hello,
Am deja un microfon tip XLR (acesta: djsuperstore.ro/marantz-professional-mpm-1000.html), dar vreau sa incep sa tin podcasturi cu un invitat si vreau sa mai achizitionez inca unul si o interfata audio. Ar fi potrivita aceasta djsuperstore.ro/presonus-audiobox-usb-96-25th-anniversary.html ?