Am discutat pe Shopniac de multe ori despre componentele unui calculator si sper ca am reusit sa conving pe cativa dintre voi sa faceti pasul catre un PC pe componente, pe care ti-l configurezi singur dupa bunul plac si pe care eventual il si asamblezi singur sau cu ajutorul unui prieten care se pricepe mai bine.
Racirea cu apa, despre care voi vorbi in articolul de fata este insa cu totul alta poveste, riscurile fiind considerabil mai mari, daca optezi pentru un sistem custom loop, pe care trebuie sa-l asamblezi singur. Si avantajele sunt insa pe masura, adica racire mai buna, un sistem mai silentios si potential de overclocking ridicat.
Nu voi intra in detalii in ceea ce priveste watercooling-ul, pentru ca nu sunt un expert in domeniu, dar deja m-am hotarat ca urmatorul meu calculator va fi racit cu apa. Deci te rog sa vezi acest articol ca un ghid introductiv in watercooling, cu prezentarea avantajelor acestui tip de racire, pericolele asociate si optiunile pe care le ai la dispozitie.
De ce sa racesc PC-ul cu apa?
Sa incepem insa cu explicarea unui lucru important: de ce ar dori cineva sa raceasca componentele unui calculator cu apa si nu cu aer, cum se practica in mod normal. Ei bine, primul lucru de retinut este ca racirea cu apa nu presupune submersia componentelor in lichid, ci folosirea unor radiatoare si elemente de racire prin care circula apa.
Avantajul apei fata de aer este capacitatea net superioada de disipare a caldurii cand vorbim de lichid versus aer. Acesta este principalul motiv pentru a raci PC-ul cu apa: temperaturile rezultate sunt imposibil de obtinut cu un cooler pe aer traditional. Bineinteles ca exista si sisteme de racire cu aer performante care bat un sistem de racire pe apa ieftin, insa cand comparam performanta de top atunci nu exista dubii asupra castigatorului.
Racirea mai buna inseamna prelungirea duratei de viata a componentelor, potential de overclocking ridicat, totul la un nivel de zgomot foarte scazut. Suprafata mare de disipare a caldurii oferita de radiatoarele unui sistem de racire cu apa permite folosirea ventilatoarelor la turatie joasa, deci zgomot aproape imperceptibil totodata cu racire adecvata a componentelor.
Un ultim aspect care cred ca trebuie mentionat este ca un sistem de racire cu apa este capabil sa preia caldura din punctele cele mai calde din sistem si sa o distribuie uniform in zona radiatoarelor. Per total discutam despre aceeasi cantitate de caldura degajata de componentele PC-ului, insa distribuita mai uniform.
Aspectul vizual inedit, cool al sistemelor de watercooling este si el un motiv pentru care cineva ar dori sa investeasca in asa ceva. Personal insa cred ca nu acesta trebuie as fie motivul principal. Decizia insa iti apartine.
Ce componente pot fi racite cu apa?
Nu toate componentele unui PC necesita racire pe apa sau pe aer, fiind fie dotate cu radiatoare pasive, fie fiind foarte eficiente, deci nu consuma o putere suficient de mare incat sa se incalzeasca periculos de mult. Sistemele de racire cu aer si cu apa sunt in principal indreptate spre componentele care consuma cel mai mult, deci se si incalzesc mai tare.
Acestea sunt bineinteles procesorul si placa video, principalele doua componente vizate de sistemele de racire. In functie de cat esti dispus sa investesti intr-un sistem de racire vei gasi insa si elemente de racire pentru chipset-ul placii de baza, zona de alimentare a procesorului (racire pentru MOSFETi), memoria RAM, SSD-uri si HDD-uri.
Cu cat adaugi mai multe elemente de racire in sistem cu atat caldura care trebuie eliminata de sistemul de racire va fi mai mare, deci va trebuie sa adaugi mai multe radiatoare sau sa folosesti radiatoare mai mari. Bineinteles ca si costurile intregului sistem vor creste, in timp ce fiabilitatea va scadea in clipa in care adaugi mai multe puncte prin care lichidul poate scapa in exterior. Din acest motiv cele mai multe sisteme de racire cu apa sunt folosite pentru a raci procesorul si cel mult placa sau placile video din PC.
Pericole si dezavantaje ale watercooling-ului
Watercooling-ul nu este pentru oricine, am spus asta de la bun inceput. Costurile si complexitatea instalarii si intretinerii unui astfel de sistem nu sunt apreciate de majoritatea utilizatorilor, asta daca au auzit de aceasta optiune.
Chiar si pentru utilizatorii experimentati exista riscuri cand vine vorba de a introduce un agent de racire lichid intr-o carcasa plina de componente electronice. Apa si circuitele electronice nu fac pereche buna, rezultatele putand fi dezastruoase. Hai sa vedem deci la ce riscuri te expui daca te bate gandul sa treci pe watercooling.
Scurgeri de lichid – fie ca vorbim de montare defectuoasa, de componente care cedeaza sau de inele de cauciuc (O-rings – folosite pentru etanseizare) care isi pierd elasticitatea in timp, riscul de scurgere accidentala a agentului folosit pentru racire este real si poate fi catastrofal pentru componentele PC-ului, un potential scurt circuit putand cauza chiar si un incendiu in locuinta.
Curatarea si inlocuirea periodica a lichidului din sistem – chiar daca vorbim de „racire cu apa”, in realitate agentul de racire este intotdeauna un mix de apa distilata cu diversi coloranti (pentru efect vizual) si substante cu proprietati anticorozive si antibacteriene. Asta nu inseamna ca lichidul de racire nu trebuie schimbat la cel mult 1-2 ani, nu inainte de a curata complet sistemul cu apa distilata sau cu un lichid special conceput pentru aceasta sarcina.
Intretinerea sistemelor de racire cu aer este infinit mai simpla: tot ce ai de facut este sa cureti din cand in cand de praf ventilatorul si radiatorul, eventual sa schimbi pasta termica dintre cooler si procesor/chip grafic, obligatie de care nu scapi nici in cazul sistemelor de racire cu apa.
Coroziunea galvanica – un alt tip de pericol care poate aparea in cazul watercooling-ului este cel de coroziune galvanica, un proces electrochimic care poate aparea atunci cand metale diferite intra in contact direct sau prin intermediul unui agent conductor de electricitate. De aceea toti producatorii de componente de watercooling avertizeaza utilizatorul sa nu amestece in acelasi sistem componente de cupru cu aluminiu, cu alama samd.
Supraincalzirea componentelor neracite cu apa – coolerele cu aer au avantajul ca racesc si componentele din jur, fluxul de aer al ventilatoarelor nefiind concentrat doar asupra componentelor racite direct. In cazul PC-urilor racite cu apa va trebui sa fii atent la temperatura componentelor electronice din jurul elementelor racite direct si eventual sa dirijezi aer spre aceste zone folosind ventilatoare de carcasa.
Instalare mai complicata – sa fim intelesi: cand vorbesc de instalare mai grea ma refer la custom loop (sistem pe componente) versus cooler cu ventilator. Popularitatea crescuta a sistemelor de racire pe apa a fost posibila datorita aparitiei coolerelor CLC (Closed Loop Cooler), formate din radiator, ventilatoare si tuburi deja conectate la elementul de racire al procesorului care include si pompa de circulare a lichidului.
Coolerele CLC, denumite si AiO, sunt aproape la fel de simplu de instalat ca un cooler pe aer, cat timp ai spatiu suficient in carcasa pentru radiator si ventilatoare. In acest caz nu cred ca putem vorbim de un dezavantaj pentru watercooling.
Greutatea mai mare a calculatorului – un efect secundar al folosirii de componente cu racire pe apa este greutatea mai mare a PC-ului in conditiile in care un cooler pe aer supradimensionat rareori depaseste un kilogram, iar in cazul racirii pe apa numai un radiator gol de cupru poate depasi lejer doua kilograme. Daca planuiesti sa muti des calculatorul de colo-colo acesta ar putea fi un aspect important de care trebuie sa tii cont.
Din motivele enumerate mai sus sistemele de racire cu apa sunt in principal destinate calculatoarelor care nu indeplinesc sarcini critice, deci vorbim de calculatoare personale de gaming, nu de workstation-uri si servere. Asta nu inseamna ca un sistem de racire cu apa iti va cauza probleme in vreun fel, insa pe partea de siguranta si fiabilitate sistemele traditionale pe aer sunt deocamdata mai bune.
Sisteme integrate AiO / CLC (Closed Loop Cooler)
Momentan cea mai sigura si simpla optiune daca vrei sa incerci sa racesti cu apa calculatorul o reprezinta sistemele integrate AiO (All in One) sau CLC (Closed Loop Cooler). Ambii termeni se refera la acelasi lucru: un ansamblu sigilat care contine radiatorul, ventilatoarele, pompa, furtunele si lichidul de racire tratat cu inhibitorii care ii ofera o longevitate mai mare.
Aceste sisteme nu ofera acelasi nivel de performanta cu un sistem pe componente, insa si pretul este o fractiune din cel al unui Custom Loop. Diferenta de performanta vine de la radiator, care foloseste un material mai ieftin, aluminiul in loc de cupru, numarul si dimensiunea radiatoarelor si performanta pompei. Toate acestea se traduc printr-o performanta ceva mai buna ca un cooler performant pe aer la un pret similar sau usor mai ridicat.
Este interesant faptul ca garantia oferita de producatori a crescut la 6 ani pentru unele sisteme CLC, deci este clar ca producatorii sunt increzatori in fiabilitatea produselor. Astfel cred ca o parte din temerile pe care le poti avea cand vine vorba de a introduce lichide in interiorul carcasei calculatorului vor disparea si in timp toti cumparatorii vor aprecia avantajele racirii cu apa.
 |
| Vezi modele de sisteme de racire CLC |
As mai vrea sa mentionez ca exista si sisteme integrate AiO care pot fi extinse cu unitati de racire pentru placa video si radiatoare suplimentare. Acest lucru este posibil datorita folosirii unor conexiuni cu deconectare rapida care nu permit scurgerea lichidului (quick disconnect fittings). Pretul acestor sisteme insa poate ajunge foarte apropiat de cel al unui custom loop.
Sisteme pe componente – Custom Loop
Daca performanta este lucrul cel mai important pentru tine si nu te temi de intreg procesul de instalare si intretinere al sistemului de racire atunci iti recomand un Custom Loop (bucla personalizata). Denumirea de bucla vine de la faptul ca lichidul de racire circula intr-o singura directie prin intreg sistemul, diferenta de temperatura intre cel mai cald si cel mai rece punct al buclei fiind de maxim cateva grade.
Pretul si complexitatea unui custom loop depinde de numarul de elemente de racire, de numarul de radiatoare, de materialele folosite in constructie, de numarul de conectori (fittings), de tipul pompei si de rezervorul folosit.
Un custom loop uzual contine urmatoarele componente:
- Radiatoare – unul sau mai multe blocuri caracterizate de tipul materialului folosit (uzual cupru, aluminiu), de grosime, de formatul de ventilator acceptat (120mm, 140mm) si de numarul de lamele per inch liniar (mai multe lamele inseamna o suprafata de racire mai mare, dar si un flux de aer necesar mai mare pentru racire corespunzatoare);
- Ventilatoare – racirea complet pasiva, fara a folosi ventilatoare, este posibila atunci cand calculatorul nu ruleaza aplicatii (IDLE), insa in rest vei avea nevoie de un flux de aer care sa raceasca apa din radiatoare, acest lucru realizandu-se cu ventilatoare optimizate pentru presiune statica;
- Pompa – este motorasul care recircula lichidul de racire prin componentele sistemului. Cele mai populare tehnologii sunt D5 si DDC, ambele folosind lichidul din sistem pentru lubrifiere, deci acestea nu trebuie rulate niciodata in gol;
- Rezervor – nu este o componenta absolut necesara insa este folositor pentru a vizualiza rapid cantitatea de apa din sistem si pentru a putea reumple rapid sistemul. In timp vei vedea ca nivelul de lichid scade, acesta evaporandu-se prin peretii tubulaturii;
- Tuburile – aici ai de ales intre diverse materiale, cele mai accesibile si usor de instalat fiind tuburile din plastic flexibil. Urmeaza tuburile rigide din acril sau PETG, care trebuie incalzite si indoite folosind echipamente speciale. Pentru un aspect si mai interesant si o racire ceva mai buna exista tuburile de cupru, care necesita echipament si mai complicat pentru indreptare si indoire. Tuburile vin in dimensiuni exterioare si interioare diferite, deci va trebui sa le potrivesti cu conectorii corespunzatori;
- Conexiuni (fittings) – aici discutam despre deja demodatii conectori cu clampa (barbed) si cele cu etanseizare prin compresie (compression fittings). Majoritatea sistemelor folosesc sistemul de insurubare pe dimensiunea G 1/4”. Vei gasi conectori drepti, in unghi de 45 si 90 de grade, in Y, X, T, bridge-uri pentru mai multe placi video, valve de drenaj samd. La un sistem complex poti ajunge sa dai si cateva sute de EURO pe fitting-uri;
- Lichidul de racire – aici poti sa-ti dai drumul la creativitate, existand o serie de coloranti transparenti, opaci, care reactioneaza la lumina ultravioleta (UV), prin care poti face calculatorul sa arate fenomenal. Citeste insa atentionarile producatorilor in ceea ce priveste reactiile cu anumite tipuri de componente si sub nicio forma nu folosi apa plata sau de la robinet intr-un astfel de sistem de racire. Cele mai longevive lichide de racire sunt un mix de apa distilata cu inhibitori anticorozivi si antibacterieni.
Magazine de unde poti cumpara sisteme de racire cu apa:
- eMAG – cateva zeci de modele CLC produse de Corsair, Thermaltake, DeepCool, Fractal Design;
- PC Garage – peste 100 de modele AiO cu unu, doua sau trei ventilatoare;
- evoMAG – modele CLC pentru procesoare Intel si AMD, cu sau fara LED-uri de iluminare;
- Aquatuning – magazinul local al producatorului Alphacool. Aici gasesti kituri complete sau componente pentru closed loops;
- EKWB – site-ul producatorul sloven EK Waterblocks. Comenzile se livreaza si in Romania.
Sper ca ti-a placut aceasta scurta introducere in lumea sistemelor de racire cu apa si te sfatuiesc sa te informezi in detaliu daca vrei sa faci primii pasi in acest sens. O resursa usor de urmarit pe care ti-o recomand este bineinteles Youtube, unde vei gasi mii de ore de materiale despre watercooling care variaza de la nivel incepator la foarte avansat.
Cum montez ventilatoarele pe radiator? Aerul din afară să intre în carcasă sau să iasă din carcasă
Eu as proceda in felul urmator: in cazul unui radioator montat in fata carcasei sau jos, as trage aer proaspat in carcasa, iar in cazul unui radiator montat sus sau in spatele carcasei as evacua aerul cald. Cel mai bine ar fi sa testezi mai multe configuratii pe sistemul tau si vezi care ofera cele mai bune rezultate.