Sarcina de a construi singur un calculator pe bucati pare una imposibila pentru foarte multa lume, insa in realitate procesul nu este atat de dificil si cu siguranta poti duce la capat un astfel de proiect DIY (Do It Yourself) daca ai un prieten care sa te indrume si sa te ajute in momentele mai dificile.
As putea spune chiar ca procesul de asamblare al unui PC este ca mersul pe bicicleta, odata invatat fiind aproape imposibil sa uiti cum se face. Totusi, daca nu ma crezi, poti apela la serviciile de asamblare ale unui magazin online precum evoMAG sau PC Garage, daca vei cumpara toate componentele sistemului de la ei.
In trecut am vorbit la modul general pe Shopniac despre configurarea unui PC de top pentru jocuri, grafica si editare video si am tratat sistemele special gandite pentru gaming intr-un articol separat. Astazi insa vom porni de la zero, adica alegerea placii de baza, principala componenta a unui PC, cea care determina in linii mari tipurile de componente si periferice care pot fi ulterior adaugate sistemului.
Ce este o placa de baza?
Denumirea “placa de baza” este o traducere a termenului motherboard din limba engleza, care s-ar interpreta direct prin sintagma “placa mama”. Este lesne de inteles ca terminologia semnifica componenta principala a unui sistem de calcul. Daca iti plac analogiile o sa incerc una cu corpul uman, inima fiind procesorul sistemului in timp ce scheletul si muschii sunt placa de baza.
O placa de baza are rolul de a interconecta intre ele toate componentele si perifericele unui sistem. Orice bit de informatie transferat intre aceste componente trece la un moment dat prin placa de baza. In aceasta situatie este clar ca discutam de una din cele mai importante componente, alegerea placii de baza fiind cruciala in opinia mea pentru ca determina ce alte componente pot fi instalate in sistem, deci si nivelul de performanta si de pret in care se va incadra viitorul PC.
O ultima mentiune importanta este ca placa de baza nu este un concept care se aplica doar PC-urilor. Si laptop-urile, tabletele si telefoanele mobile contin placi de baza. Diferenta insa consta in faptul ca in aceste situatii nu ai optiunea de a alege o anumita placa de baza pentru un anumit gadget. Primesti o singura configuratie, eventual cu mici diferente la cantitatea de memorie RAM si capacitatea de stocare interna (cel mai bun exemplu fiind telefoanele mobile).
De unde vine diferenta de pret intre produsele cu performante similare?
In conditiile in care diferenta de pret intre cea mai ieftina placa de baza si cea mai scumpa este de aproximativ 20 de ori cred ca foarte multa luma isi pune intrebarea de unde vine aceasta diferenta si daca merita sa investesti intr-un model mai scump.
Raspunsul nu este intotdeauna simplu, cel mai corect fiind “depinde”. Daca te intereseaza performanta pura a sistemului atunci trebuie sa stii ca placi de baza diferite care folosesc acelasi chipset vor avea o diferenta de performanta masurabila, de maxim 1%, deci nicidecum sesizabila.
Diferentele principale le gasim la capitolul dotari, si nu ma refer aici doar la accesoriile incluse ci si numarul de sloturi de expansiune, porturile de conectare, chip-urile audio, de retea, RAID samd incluse de producator. Toate acestea costa bani si merita daca ai nevoie de ele in clipa in care construiesti sistemul sau ulterior.
O alta diferenta o reprezinta calitatea componentelor de pe placa de baza. Cele mai bune componente vor rezista mai bine in timp, in special la temperaturi ridicate si in conditii de functionare non-stop 24h/7. Pentru sisteme server, statii de lucru si calculatoare folosite la birou aceste lucruri sunt importante si justifica un cost de achizitie mai mare.
Pentru utilizare sporadica, navigare pe Internet si uitat la filme si seriale nu cred ca poti justifica o placa de baza mult mai scumpa. Sistemele de gaming sunt insa o situatie aparte, necesitand componente de calitate, desi jocurile nu pot fi incadrate la categoria de operatiuni critice.
Caracteristici importante pentru o placa de baza
Acum a venit momentul sa trecem la cea mai dificila partea a acestui proces: selectarea propriu zisa a unui model de placa de baza. Nu te speria, lucrurile nu sunt atat de dificile pe cat par la prima vedere. Sa incepem cu inceputul:
Socket-ul – este daca vrei conectorul pentru procesor. In socket vei instala inima viitorului sistem, procesorul, cel care face cea mai mare parte a calculelor pentru aplicatiile si jocurile pe care le vei rula. In functie de socket vei putea apoi selecta un anumit tip de procesor.
In clipa de fata ai doua optiuni principale cand vine vorba de asamblarea unui calculator obisnuit: fie mergi pe platforma AMD fie pe platforma Intel, fiecare punand la dispozitie mai multe socket-uri, fiecare acceptand familii diferite de procesoare.
 |  |
| Vezi modele pentru platforma AMD | Vezi modele pentru platforma Intel |
Daca anul trecut era destul de usor sa recomand o anumita platforma, AMD fiind alegerea pentru cei care au un buget limitat, Intel fiind optiunea numarul unu pentru cei care doresc performanta, lucrurile s-au schimbat considerabil odata cu lansarea procesoarelor AMD Ryzen pe noul socket AM4.
Familia Ryzen ofera in momentul de fata procesoare cu 4, 6 respectiv 8 nuclee, cu preturi foarte competitive ca pret si performanta, daca le comparam direct cu oferta Intel.
In clipa de fata, la jumatatea lui 2017, optiunile existente si anuntate cand vine vorba de socket-uri pentru placa de baza ar fi urmatoarele:
| Gama de pret | Socket AMD | Socket Intel |
| Inceput de gama (entry-level) | AM3+ si FM2+ | LGA 1151 (procesoare Pentium, Celeron, Core i3) |
| Segmentul de baza (mainstream) | AM4 (Ryzen) | LGA 1151-v2 (procesoare Core i5, i7) |
| Segmentul de top (high end desktop) | TR4/TRX4 – LGA 4094 (Threadripper) | LGA 2066 (procesoare Core i5, i7, i9), Socket 3647 (Xeon W) |
O nota importanta pentru tabelul de mai sus este ca performanta difera in functie de modelul de procesor selectat pentru socketul respectiv si restul componentelor, deci cel mai simplu le putem compara in functie de pret, ceea ce am si facut.
Chipset-ul – pe locul doi vine chipset-ul placii de baza, principala componenta a acesteia. Chipset-ul determina si el modelele de procesoare suportate, numarul, tipul si viteza conectorilor de pe placa de baza precum si functii extra precum overclocking, suport pentru doua, trei sau patru placi video conectate in SLI si Crossfire.
In mod normal cred ca va trebui sa alegi in primul rand procesorul apoi sa cauti sa vezi ce chipset i se potriveste acestuia. De ce? Pentru ca procesorul este de obicei componenta mai scumpa si influenteaza direct nivelul de performanta al sistemului.
Informatii despre chipset-urile pentru gama consumer gasesti pe site-urile oficiale AMD si Intel.
Formatul – bun, acum ca ai determinat socket-ul, chipset-ul si procesorul pe care il vei instala in viitorul sistem vine momentul sa ne uitam si la dimensiunile placii de baza. In functie de dimensiuni, pe care le gasim sub mai multe formate standard va trebui ulterior sa alegem si o carcasa PC suficient de incapatoare care poate gazdui placa de baza.
Formatele cele mai raspandite de placi de baza sunt:
- ATX – este formatul standard folosit de majoritatea placilor de baza ce vin cu pana la 7 sloturi de expansiune;
- mATX (Micro ATX) – un format ceva mai mic, care reduce numarul sloturilor de expansiune pana la un maxim de 5;
- mITX (mini ITX) – cel mai mic format utilizat pentru calculatoare “normale”, oferind un singur slot de expansiune si doar doua sloturi pentru module de memorie RAM. Exista si formate mai mici, precum Nano-ITX si Pico-ITX, dar acestea sunt folosite in sisteme de calcul specializate.
- XL-ATX si E-ATX – cele mai mari formate de placi de baza pentru sisteme desktop, difera de formatul ATX prin lungime, respectiv latime. Pe langa numarul mai mare de conectori de expansiune exista si modele de placi de baza XL-ATX si E-ATX care suporta doua procesoare in doua socket-uri diferite. Discutam insa de procesoare din gama workstation sau server, adica familia Intel Xeon, deci costuri de achizitie mult mai mari si performanta pe masura.
Din fericire schimbarea tipului placii de baza nu implica intotdeauna si schimbarea carcasei. Intr-o carcasa ATX poate fi instalata si o placa de baza mATX sau mITX. Carcasele mATX suporta si placi de mITX, iar cele mai incapatoare modele, cele XL-ATX si E-ATX suporta placi ATX, mATX si mITX.
Memoria RAM – urmatorul lucru pe lista de care trebuie as tii cont il reprezinta tipul memoriei RAM. In clipa de fata ai de ales cel mai probabil intre memorii DIMM de tipul DDR3 (care dispar incet incet) si DDR4, standardul curent. Exista si placi de baza mITX care au instalate doar conectori pentru memorii de laptop, adica soclu SO-DIMM. Citeste deci cu atentie specificatiile producatorului placii de baza inainte de a cumpara memoria.
Pe langa tipul conectorului trebuie sa urmaresti si numarul de conectori, viteza maxima suportata de placa de baza si cantitatea maxima de memorie per slot ce poate fi adaugata. Daca ai cumparat o memorie mai rapida decat cea suportata de placa de baza nu vor exista probleme de compatibilitate, doar ca memoria va rula mai incet.
Pentru cele mai multe tipuri de aplicatii este suficienta o cantitate de 8 GB RAM, 16 GB fiind probabil o valoare recomandata acoperitoare si pentru cazurile mai extreme. Majoritatea modelelor comercializate in clipa de fata suporta cel putin 32 GB RAM, deci nu trebuie sa-ti faci prea multe griji privind cantitatea maxima de memorie.
Sloturile de expansiune – aici lucrurile se complica putin, dar nu exagerat. Desi formatul ATX de exemplu suporta pana la 7 sloturi de expansiune in practica producatorii nu includ atat de multe din varii motive. O placa video performanta de exemplu va acoperi doua sau chiar 3 sloturi, deci de obicei urmatorul slot montat de producator va fi in pozitia 3 sau chiar patru.
Dupa numar urmeaza tipul fiecarui slot in parte. Placa sau placile video ocupa de obicei primele doua sloturi de tipul PCI Express 16x, versiunea 3.0. Restul sloturilor sunt de obicei de tipul PCI Express versiunea 2.0 pe dimensiunile 1x, 4x, 8x sau 16x. Din fericire intr-un slot mai mare poti pune si o placa de expansiune PCI Express mai mica (4x in 8x, 1x in 16x samd).
Partea complicata insa vine din faptul ca unele sloturi fizice nu sunt conectate electric la interfete care suporta viteza maxima a slotului. Deci s-ar putea ca un slot fizic 16x sa fie conectat doar la o interfata 8x. Totul va functiona OK, insa la viteza mai mica. De ce se intampla aceste lucruri? Din diverse motive care tin de costuri si de numarul maxim de linii PCI Express suportate de chipset-ul si procesorul instalat in sistem. Toate aceste lucruri sunt detaliate in manualul placii de baza. Trebuie doar sa-l frunzaresti pe site-ul producatorului inainte de a cumpara acel model.
Un alt tip de slot din ce in ce mai rar intalnit este cel PCI, pentru dispozitive de generatie mai veche.
Conectorii si porturile – sub aceasta denumire generica sunt incluse porturile USB, Serial ATA, conectorii m.2 (cu interfata PCI-Express – mari rapida, sau SATA III – mai lenta), Thunderbolt, audio si video (VGA, DVI, HDMI, Display Port), atat cele accesibile in spatele carcasei cat si conectorii interni care trebuie legati la mufele frontale ale carcasei.
Daca ai planuit gresit si descoperi ulterior ca ai nevoie de anumiti conectori ce lipsesc de pe modelul ales de tine exista intotdeauna posibilitatea de a adauga placi de expansiune cu acesti conectori. Doar ca vor reprezenta un cost suplimentar.
Chip-urile integrate – daca acum 10-15 ani majoritatea placilor de sunet, video, de retea si controllerele pentru unitati de stocare erau adaugate separat pe placa de baza prin intermediul sloturilor de expansiune in clipa de fata foarte multe chip-uri sunt integrate deja de producator.
Pe langa tipul acestor chip-uri conteaza si calitatea lor, asa ca nu te lasa impresionat doar de prezenta acestora ci sapa mai adanc in specificatii pentru a afla exact ce primesti. In mod uzual placile de baza ale momentului ofera chip-uri audio, de retea (port Ethernet RJ-45 cu fir si mai rar Wireless), controller RAID (pentru a instala mai multe unitati de stocare in paralel, serie sau mod combinat) si controllere pentru porturi extra sau nesuportate de chipset-ul placii de baza (Thunderbolt, USB Type C samd).
Optiunile de overclocking – simplu spus overclockingul este optiunea de a creste performanta prin modificarea parametrilor standard de functionare ai unei componente. Primesti practic gratis performanta pentru care ar fi trebuit sa platesti mai mult. Procedeul nu este lipsit de riscuri, insa daca stii ce faci poti minimiza aceste riscuri destul de mult.
Trebuie sa stii insa ca overclockingul va invalida garantia, deci daca ti se defecteaza componentele nu le vei putea repara sau inlocui pe baza certificatului de garantie.
Nu toate placile de baza suporta overclocking. Acest lucru depinde si de procesor, chipset si optiunile adaugate de producator. Modelele de gaming mai scumpe ofera de obicei cele mai bogate optiuni de overclocking, bazandu-se nu doar pe optiunile din BIOS ci si pe componentele sistemele de alimentare ale procesorului si memoriei, mai robuste si mai bine puse la punct. Aceasta diferenta o vei simti bineinteles la pret.
Accesoriile – aici discutam de extra-urile incluse de producator in cutia placii de baza. Cele mai uzuale includ cabluri SATA pentru conectarea SSD-urilor si HDD-urilor, surub pentru conectorul m.2, bridge Nvidia SLI, antene WiFi, waterblock pentru racire cu apa, luminite RGB si “ciudatenii” precum panou LCD pentru overclocking si monitorizare a temperaturilor si turatiei ventilatoarelor.
Functiile extra – in ultimul rand te-ar mai putea interesa la o placa de baza optiunile de configurare din BIOS (software-ul placii de baza, independent de sistemul de operare Windows) si aplicatiile ce se instaleaza in Windows.
Aceste aplicatii permit controlul turatiei ventilatoarelor manual sau automat in functie de temperatura procesorului, ofera optiuni de configurare si monitorizare a traficului ce intra prin placa de retea, actualizare automata a BIOS-ului prin Internet si multe alte functii particulare unui anumit producator, functii prin care acesta incearca sa iasa in evidenta.
Tinand cont ca numarul producatorilor de top de placi de baza a scazut constant de-a lungul anilor este normal sa vedem o concurenta acerba pentru supravietuire. In clipa de fata piata este impartita intre ASUS, MSI, Gigabyte si ASRock.
As fi incheiat articolul cu o lista de recomandari de modele de placi de baza, insa oferta este mult prea diversificata, depinzand in primul rand de tipul procesorului si chipset-ul ales, asa ca imi este imposibil sa fac recomandari fara sa stiu ce sistem vrei sa construiesti. Daca ai insa intrebari poti sa le lasi mai jos pentru ca voi incerca sa te ajut oricum.
Aş mai adăuga un criteriu, pentru că dacă tot va fi o alegere pentru noua placă de baza, să fie deci dotată cu slot M.2, astfel să poată profita din plin de vitezele SSD-urilor pe slot M.2. Mă refer la SSD-urile pe interfaţa PCIe cu slot M.2 şi nu la SSD-urile SATA III cu slot M.2 (cele din urmă fiind substanţial mai lente).
Amintisem de slotul M.2, dar am adaugat si mentiunea PCI-Express vs SATA III ca sa fie mai clar. Mersi de observatie.