Ce este, cum functioneaza si cum alegi un access point wireless

Cred ca nu exista foarte multa lume care nu s-a conectat vreodata la o retea wireless. Daca ai un telefon mobil inteligent cu siguranta folosesti des conexiunea WiFi pentru a nu consuma datele din abonament sau pentru a economisi baterie. Daca vorbim de laptopuri, marea majoritate vor folosi o conexiune fara fir, chiar daca pana la router sunt doar cativa metri. Ideea de a trage un fir este neatractiva, mai ales ca beneficiile unei conexiuni fizice se fac rareori simtite.

Conectarea se face usor si transparent, astfel incat de multe ori nici nu stii daca esti conectat la un router wireless, access point sau wireless repeater/range extender. Sincer, nici nu trebuie sa stii acest lucru, insa daca esti cel care configureaza reteaua atunci diferentele intre aceste tipuri de dispozitive sunt importante. In articolul de fata vom discuta despre access point-uri, adica mai exact despre ce sunt, cum functioneaza si care sunt caracteristicile cele mai importante de care trebuie sa tii cont.

Ce este mai exact un access point

Aparute la sfarsitul anilor ‘90, Access Point-urile (AP) mai poarta si denumirea de Wireless Access Point (WAP) si sunt dispozitive care se conecteaza la Internet prin fir Ethernet, oferind apoi o conexiune dispozitivelor care se conecteaza prin WiFi la access point. Zona de acoperire wireless poarta denumirea de hotspot – punct fierbinte.

Un access point creaza deci o retea WiFi locala – wireless local area network (WLAN). In ultimii ani functia de router wireless o include automat si pe cea de access point, insa acestea sunt in continuare mai ieftine si sunt folosite cu precadere in mediul corporate pentru a conecta diverse zone din cladiri mai mari la Internet.

Un access point nu trebuie confundat cu un sistem wireless mesh sau cu un range extender/wireless repeater, care se conecteaza wireless la un router, extinzand apoi zona de acoperire a retelei wireless, consumand insa din latimea de banda maxima dispozibila, care scade efectiv la jumatate. Range extenderul nu poate fi folosit pentru a conecta o zona neacoperita wireless, neajuns ce este depasit de access point pentru ca simplul fapt ca foloseste o conexiune fizica prin fir.

Dezavantajul este va trebui sa tragi un cablu si eventual sa dai niste gauri in pereti. Alternativ poti utiliza o conexiune Powerline prin reteaua de curent electric sau folosi dispozitive compatibile PoE (Power over Ethernet) ca sa scapi de cablul de alimentare necesar pentru access point.

Access Point wireless – vezi modele

Pot folosi un router wireless pe post de access point?

Cum am spus mai devreme, un router wireless inglobeaza automat si functie de access point, deci se pune intrebarea daca poti folosi un router wireless pe post de access point in ideea de a acoperi si zona din locuinta unde nu bate routerul principal, cel in care intra cablul de Internet de la furnizorul tau.

Daca routerul tau are functie de Range Extender (nu toate modelele pot functiona in acest mod) atunci poti incerca in primul rand sa te conectezi la reteaua WiFi creata de routerul principal. Este mai simplu si nu ai nevoie sa tragi un cablu in plus.

Daca cele doua routere sunt prea indepartate unul de altul sau daca viteza pe WiFi scade prea mult atunci vei fi nevoit sa folosesti al doilea router pe post de access point, adica sa tragi un cablu de la un port LAN (Local Area Network) al routerului principal la portul WAN (Wide Area Network) al routerului folosit ca access point.

Acesta nu va sti de unde vine conexiunea si nici nu conteaza, mai ales ca toata reteaua Internet foloseste un sistem de routere, hub-uri si switch-uri conectate in cascada. Cu cat exista mai multe dispozitive intermediare intre doua puncte de conectare la Internet cu atat vor fi introduse mai multe latente care vor incetini viteza de transfer, insa in general vorbim de intarzieri de ordinul milisecundelor in cazul conexiunilor nationale si cateva zeci sau sute de milisecunde in cazul conexiunilor Internationale.

Cele mai importante specificatii ale unui access point wireless

Cum probabil ti-ai dat seama deja, punctele de acces sunt dispozitive de retelistica mult mai simple ca un router wireless. Exista insa o serie de caracteristici si termeni pe care trebui sa ii cunosti atunci cand mergi la cumparaturi.

Viteza – poate cea mai importanta caracteristica este viteza de transfer, cele doua componente ale acesteia: viteza conexiunii pe fir intre router si access point (Gigabit de preferat, nu 10/100 Mbps) si viteza hotspot-ului WiFi creat. In cazul conexiunii wireless nu te lasa inselat de vitezele scrise pe cutie, care ajung si la 2000 Mbps, pentru ca este vorba de suma vitezelor pe toate benzile WiFi, inmultite cu numarul de fluxuri simultane MIMO.

Ce vreau sa spun este ca nu vei putea atinge acea viteza cu un singur dispozitiv. Asta nu inseamna ca nu trebuie sa alegi un access point cat mai rapid, care suporta un standard cat mai modern, de preferat 802.11n sau 802.11ac.

Dual band – spectrul cel mai folosit de catre conexiunile WiFi este cel de 2.4 GHz, insa cu cat  mai multe dispozitive din apropiere folosesca aceasta banda de comunicatie cu atat vor aparea mai multe coliziuni de pachete, moment in care toate conexiunile vor avea de suferit. Acest neajuns poate fi rezolvat fie prin reducerea numarului de conexiuni, fie prin utilizarea benzii de 5 GHz, mai putin aglomerata in clipa de fata. Ideal este deci sa te orientezi catre un access point dual band, compatibil cu ambele benzi de comunicatie.

Numarul de clienti simultani – o caracteristica pe care cred insa ca trebuie sa o privesti foarte circumspect este cea legata de numarul maxim de clienti ce pot fi conectati simultan la punctul de acces. Standardul IEEE 802.11, cel care guverneaza conexiunile WiFi specifica un numar de 15-25 de utilizatori pentru fiecare modem radio, deci nu este imposibil sa gasesti un access point care suporta 50 – 60 de conexiuni, insa stabilitatea conexiunii are de suferit pe masura ce adaugi mai multi utilizatori (device-uri conectate). Daca pentru utilizarea la domiciliu cu 5 – 10 conexiuni simultane cel mai probabil nu vor fi probleme cu niciun model de punct de acces, lucrurile se schimba radical in mediul office.

Optiunile de management – chiar daca punctul de acces este un router mult simplificat tot ai nevoie de o interfata de administrare, accesibila in browser, de unde poti crea si modifica numele si parola retelei/retelelor WiFi (SSID), protocolul de criptare al conexiunilor, unde poti filtra accesul clientilor in functie de adresa MAC si unde stabilesti gama de IP-uri utilizate.

Antenele – un access point cu antene ascunse va arata mai bine, fiind mai usor de deghizat, insa pentru o performanta cat mai buna (stabilitate conexiune, arie de acoperire, viteza de transfer) recomandarea expertilor este sa mergi pe antene externe, cat mai multe si mai puternice (o valoare cat mai mare dBi). Un alt aspect legat de antene este compatibilitatea cu protocolul de transmisie MIMO (Multiple Input Multiple Output) care foloseste mai multe antene pentru a imparti conexiunea de date in fluxuri paralele.

Criptarea conexiunii – nicio conexiune WiFi nu este 100% sigura, insa cu cat foloseste un protocol de criptare mai puternic cu atat va fi mai greu de interceptat. Minim ar trebui sa cauti un AP care suporta WPA2 (Enterprise si Personal), standardele WPA si WEP fiind prea depasite in clipa de fata.

WPS (Wi-Fi Protected Setup) – este optiunea de conectare rapida a unui dispozitiv la AP. Confirmarea conexiunii se face fie prin apasarea unui buton pe AP, prin introducerea unui PIN pe dispozitivul care doreste sa se conecteze, prin atingerea celor doua (NFC – Near Field Communication) sau prin copierea datelor de acces folosind un stick de memorie USB.

Daca ti s-au parut interesante informatiile din acest articol si mai ai intrebari nu ezita sa lasi un comentariu mai jos. Si nu uita sa urmaresti Shopniac in continuare, pentru ca vom mai posta pe viitor articole despre echipamente de retea, un subiect evitat datorita perceptiei de a fi un domeniu prea tehnic.

Ionuț-Alexandru Popa

Pasionat de gadgeturi, tehnologie (despre care scriu din 2003), filme și jocuri, lucruri care îmi ocupă probabil mai mult timp decât ar trebui.