Componentele electronice dintr-un calculator modern se incalzesc in timpul functionarii si trebuie racite corespunzator pentru a permite functionarea acestora la viteza maxima pentru care au fost proiectate. Indiferent de tipul calculatorului ai nevoie de un sistem de racire care sa poata face fata si in cele mai toride zile si atunci cand sistemul ruleaza aplicatii ce necesita multa putere de calcul.
Un sistem de racire prost nu doar ca limiteaza nivelul performantei, componentele scazandu-si automat frecventa de functionare pentru a se proteja, dar reduce si durata de viata a acestora, caldura fiind un inamic important al fiabilitatii circuitelor electronice, alaturi de praf si umiditate.
Un sistem de racire bun incepe cu un cooler de procesor, necesar pentru a raci una unul dintre cei mai mari consumatori din intregul sistem. Cred ca se poate face o analogie cu organismul uman, unde procesorul (CPU) reprezinta inima: daca aceasta nu pompeaza sange suficient de bine atunci celelalte organe (componente) nu primesc sange (date) suficient de repede.
Daca un calculator tipic poate functiona si cu un sistem de racire de dimensiuni reduse, cand vine vorba de calculatoarele tip workstation sau cele dedicate jocurilor sistemul de racire ajunge sa coste un procent semnificativ din pretul total al sistemului.
Iar daca vorbim de componente fortate sa functioneze in afara specificatiilor producatorului prin overclocking, tehnica care creste si mai mult consumul, si implicit caldura ce trebuie disipata, deja trebuie sa ne orientam catre solutii exotice de racire.
Exista bineinteles si alte componente importante importante intr-un sistem de racire, insa in articolul de fata vom discuta doar despre coolerul pentru procesor: tipurile principale, tehnologia folosita pentru racire, specificatiile cele mai importante si vom vedea si cateva exemple de modele cu performante bune.
Tipuri de coolere pentru procesor
In clipa de fata exista trei tipuri principale de sisteme de racire pentru procesor. Le voi prezenta in ordinea crescatoare a popularitatii si pretului, ordine care coincide neintentionat cu ordinea descrescatoare a performantei. Bineinteles ca exista si exceptii in fiecare categorie, dar acestea de cele mai multe ori confirma regula.
Cooler cu aer (radiator si ventilator)
Cel mai simplu si popular tip de cooler este cel format dintr-un radiator si un ventilator. Radiatorul este cel care intra direct in contact cu procesorul si face transferul de caldura catre lemelele radiatorului. Cum convectia naturala a aerului nu este suficient de rapida pentru a preveni incingerea radiatorului unul sau mai multe ventilatoare sunt folosite pentru a forta aerul sa treaca mai rapid prin lamele, racind astfel coolerul ce devine capabil sa preia in continuare in mod eficient caldura venita de la procesor.
Preturile incep de la doar cateva zeci de lei, nivel la care obtii cam aceeasi performanta cu a unui cooler BOX, inclus de producator cu anumite modele de procesoare. Urcand pe scara pretului obtii un cooler cu radiator si ventilator de dimensiuni mari, cu mai multe lamele, cu cupru folosit in constructie si heatpipe-uri ce ajuta sa mute caldura rapid de la suprafata procesorului.
Coolerele cu aer nu sunt doar cele mai populare tipuri de sisteme de racire, dar si printre cele mai sigure, singura componenta care se poate defecta fiind ventilatorul, insa in conditiile in care un ventilator de calitate are o durata de viata estimata ce poate ajunge la 100.000 – 200.000 de ore de functionare cred ca ai timp suficient in acesti 23 de ani de functionare continua sa schimbi calculatorul de cateva ori.
 |  |
| Vezi modele de coolere cu aer | Vezi modele de coolere AiO |
Cooler cu apa integrat AiO / CLC (Closed Loop Cooler)
Ultimii ani au vazut o crestere spectaculoasa a sistemelor de racire cu apa ce folosesc componente integrate (closed loop = bucla inchisa). Acestea au fost gandite pentru a oferi aceleasi avantaje cu ale sistemelor de racire cu apa traditionale insa fara bataia de cap aferenta configurarii si instalarii unui astfel de sistem si totul pentru un pret de cateva sute de lei, apropiat de cel al unui cooler cu aer de top.
Coolerele AiO constau dintr-un radiator, elementul de racire pentru procesor care contine si pompa de recirculare a lichidului, tuburile de conectare la radiator si ventilatoarele pentru racirea radiatorului. Astfel de sisteme nu necesita mentenanta (schimbarea lichidului), dar nici nu pot fi extinse de cele mai multe ori cu alte radiatoare si elemente de racire pentru placa video, memoria RAM sau chipset-ul placii de baza.
Pentru cei care se tem sa introduca apa in calculator, persoane printre care ma numar si eu, producatorii au inceput sa ofere garantii de 5 ani, garantii care acopera in unele cazuri si asigurarea componentelor distruse in cazul unei eventuale defectiuni grave a coolerului cu apa ce poate duce la scurgerea lichidului si scurtcircuitarea fatala a sistemului.
Sistem de racire cu apa (Custom Loop)
La spectrul opus de pret avem sistemele de racire cu apa construite la comanda de entuziasti. Un custom loop cu apa poate ajunge sa coste cateva sute bune de Euro, pret pentru care poti construi un sistem capabil sa raceasca la temperaturi putin peste cea ambientala mai multe componente puternice simultan.
Pentru instalarea unui custom loop ai nevoie insa de mai multe cunostinte DIY (Do It Yourself) pe langa bugetul mai generos. Nu doar atat, dar in mod regulat va trebui sa golesti, sa cureti si sa reumpli sistemul cu lichid de racire.
Nivelul de performanta insa este net superior unui closed loop AiO, datorita debitului crescut al pompei si a dimensiunilor radiatoarelor. Am folosit pluralul pentru ca poti instala bineinteles mai multe radiatoare de dimensiuni mai mari in bucla de racire, daca iti permite spatiul din carcasa. Un sistem de racire la comanda este visul oricarui pasionat insa se poate transforma rapid intr-un cosmar daca nu stii ce faci si te confrunti cu o scurgere de lichid.
Tehnologii exotice de racire
Pe langa aceste tipuri mentionate mai sus au mai existat de-a lungul timpului si modele exotice, cu tehnologii interesante care insa n-au prins la public, fie din cauza performantelor neconvingatoare sau fie din cauza preturilor mult prea mari.
Printre aceste tehnologii as aminti coolerele Peltier, care folosesc o pompa termoelectrica ce transfera caldura dintr-o parte in alta a coolerului consumand curent electric (efectul Peltier) si cele cu schimbare de faza (Phase Change), practic compresoare similare cu cel dintr-un congelator, capabile sa raceasca procesorul la temperaturi negative (!) in grade Celsius.
Caracteristicile tehnice cele mai importante pentru un cooler de procesor
Hai sa vedem la final care sunt criteriile dupa care trebuie sa te ghidezi atunci cand cumperi un cooler pentru procesor:
Montura pentru socket-ul procesorului – primul si cel mai important criteriu este tipul socket-ului placii de baza, cel in care se fixeaza procesorul. In functie de modelul socket-ului va trebui sa alegi un cooler compatibil cu sistemul de montare aferent. Din fericire majoritatea coolerelor sunt compatibile cu mai multe platforme actuale, insa va trebui sa verifici cu atentie lista de compatibilitate a producatorului ca sa nu ai suprize cand asamblezi calculatorul. Cele mai noi socket-uri in clipa de fata sunt AM4, LGA1151, LGA2011-3 si TR4 insa exista o multitudine de alte platforme cu sisteme de montare usor diferite.
Numarul de heatpipe-uri (conducta de racire) – o tehnologie care a crescut nivelul de performanta al coolerelor pe aer in ultimii ani a fost cea a heapipe-urilor, extinzand astfel durata de viata a acestor sisteme de racire. Practic o conducta de cupru goala la interior si umpluta cu lichid de racire transfera mai rapid caldura de la baza coolerului, unde lichidul se incalzeste si se evapora, urcand pana in varful heatpipe-ului, racit de lamelele radiatorului. Aici lichidul se raceste, condenseaza si se scurge la baza heatpipe-ului unde procesul se reia la nesfarsit.
Un numar mai mare de heatpipe-uri cu diametru mai mare va fi mai eficient ca un cooler cu heapipe-uri mici sau fara niciun heatipipe.
Performanta ventilatorului – o alta componenta importanta a unui cooler de procesor este ventilatorul, chiar daca nu in egala masura cu rediatorul. Te intereseaza un ventilator de dimensiuni cat mai mari, cu o plaja de turatii cat mai larga. Doar asa poti gasi compromisul ideal intre performanta si zgomot in timpul functionarii cand ii reglezi turatia manual.
Dimensiunea si viteza maxima influenteaza fluxul de aer, in timp ce forma palelor influenteaza direct presiunea statica, o valoare cat mai mare fiind necesara impingerii eficiente a aerului printre lamelele radiatorului.
Dimensiunea radiatorului – un numar mare de lamele mareste suprafata de disipare a caldurii. Spatierea lamelelor conteaza si ea, pentru ca este mai greu pentru ventilator sa mute aer printr-o serie de lamele foarte fine fara a mari viteza de rotatie a palelor si implicit zgomotul. Producatorul este cel care trebuie sa gaseasca compromisul intre suprafata de disipare, dimensiunea si spatierea lamelelor din componenta radiatorului.
Compatibilitatea cu componentele inalte din jurul socket-ului – un lucru foarte important este si dimensiunea generala a coolerului, cu ventilatorul deja instalat, in relatie cu inaltimea componentelor din jurul procesorului. Daca optezi pentru un cooler tip turn (tower cooler) prea mare s-ar putea sa nu mai poti instala placa video sau memoria RAM din cauza interferentelor fizice.
Inaltimea prea mare poate de asemenea impiedica si inchiderea panoului lateral al carcasei, deci citeste cu atentie restrictiile producatorului placii de baza si recomandariile producatorului carcasei inainte de a te decide asupra unui anumit model.
Metalele folosite in constructia radiatorului – un cooler tipic din ziua de azi va folosi o baza de cupru pentru proprietatile acestui metal de a prelua mai rapid caldura de la procesor si lamele din aluminiu, pentru proprietatea acestora de a disipa rapid caldura. In plus aluminiul este mai ieftin si permite reducerea greutatii totale a cooler-ului de procesor, care nu va pune prea multa presiune pe placa de baza in zona din jurul socket-ului.
Debitul pompei ce lichid – in cazul sistemelor de racire cu apa, debitul pompei, exprimat in litri pe minut, determina capacitatea de recirculare a lichidului in sistem, crescand direct proportional capacitatea de racire, atat timp cat ventilatoarele de pe radiator isi fac treaba si aduc aer rece sau il inlatura rapid pe cel cald. O pompa cu debit mare insa inseamna si o turatie ridicata, deci un nivel de zgomot mare. Asigura-te deci ca poti controla turatia pompei din software pentru a gasi nivelul de zgomot optim care asigura o racire adecvata. Din fericire majoritatea pompelor pot fi controlate in mod DC sau PWM.
Usurinta instalarii – aici coolerele integrate cu apa (AiO) castiga datorita usurintei instalarii elementului de racire pe socket-ul procesorului. Radiatorul se monteaza apoi mai usor sau mai greu in functie de spatiul din carcasa, insa nu exista in general dificultati tehnice in acest sens.
Pe locul doi, la mica distanta, eu as pune usurinta instalarii coolerelor cu aer, pentru ca de multe ori trebuie sa lucrezi apasand puternic cu surubelnita pe componentele coolerului in jurul socket-ului, unde se gasesc multe componente sensibile. Am transpirat subit de fiecare data cand mi-a scapat surubelnita de pe cooler.
Sistemele de racire cu apa facute la comanda sunt cel mai dificil de instalat, atat ca timp cat si ca proceduri de montare si testare a etanseitatii. Nu este un proces recomandat celor slabi de inger, insa exista suficiente resurse online unde poti invata sa faci acest lucru singur, fara ajutor la fata locului.
In general pot spune din experienta ca sunt modalitati de montare a coolerului de procesor care dau batai de cap si celor mai experimentati asamblori de computere. Nu neparat din cauza procesului in multi pasi ci de obicei din cauza clemelor fie tensionate prea puternic, ce necesita si forta si precizie pentru a nu scapa surubelnita, moment in care poti foarte usor smulge sau zgaria vreo componenta importanta.
De obicei procesul de instalare difera de la producator la producator si de la model la model, deci citeste cu atentie procedura de instalare descrisa in manualul de utilizare inainte de a te apuca de treaba. Eventual poti vizualiza si cateva clipuri de pe Youtube, care iti arata mai intuitiv ce trebuie sa faci.
Nivelul de zgomot – poti oricand creste performanta unui sistem de racire turand puternic ventilatoarele, insa s-ar putea sa nu mai poti sta in aceeasi camera cu calculatorul tau. De aceea nivelul de zgomot este la fel de important pentru multi ulilizatori ca si performanta de racire.
Un nivel acceptabil de zgomot poate fi obtinut prin folosirea unui ventilator de dimensiuni mari la turatie mica si a unui motor electric cu rulmenti de calitate. Decuplarea ventilatorului de radiator cu saibe de cauciuc ajuta si ea la reducerea vibratiilor in timpul functionarii, in special la turatii mari mari.
Din fericire majoritatea placilor de baza actuale permit controlul din software al turatiei ventilatoarelor in functie de temperatura procesorului (sau de alti senzori instalati in sistem). Poti astfel obtine un compromis intre racire si zgomot in functie de ce aplicatii rulezi la un moment dat.
Ventilator detasabil – iti doresti sa poti scoate ventilatorul de pe radiator din doua motive: pentru a-l putea inlocui in caz ca se defecteaza sau pentru a-l schimba cu un model mai performant si/sau mai silentios. Trebuie spus ca majoritatea modelelor actuale permit schimbarea ventilatorului, deci in general nu trebuie sa-ti faci griji in acest sens.
Siguranta instalarii – aici ma refer la prinderea efectiva de placa de baza si contactul pe care il face coolerul cu suprafata procesorului (de fapt cu heatspreader-ul montat peste pastila de siliciu a procesorului). Un contact prea slab inseamna un transfer ineficient de caldura, deci o supraincalzire a procesorului. Un contact prea puternic poate duce la indoirea placii de baza si poate cauza in timp fracturarea PCB-ului, adica a placii pe care sunt sudate componentele electronice.
Pasta termoconductoare – orice procesor sau chip electronic care necesita racire activa sau pasiva are nevoie si de pasta termoconductoare intre heat spreader si baza coolerului. Aceasta are rolul de a umple golurile microscopice care altfel ar fi umplute cu aer, o substanta mult mai slaba conductoare de caldura.
Daca nu ai cumparat deja un tub de pasta separat (care iti ajunge pentru cel putin 5 – 10 instalari diferite) uite-te neparat la un model care vine cu un astfel de tub inclus in pachet sau cu un strat de material termoconductor deja aplicat de producator pe baza cooler-ului.
Extra
Daca caracteristicile enumerate mai sus sunt foarte importante in alegerea unui cooler de procesor potrivit sistemului tau, cele de mai jos eu le consider extra-uri cu utilitate limitata, dar care te pot interesa in functie de ceea ce iti doresti de la un astfel de produs:
- Ventilator iluminat cu LED-uri monocrome sau RGB – pentru unii poate fi un avantaj iluminarea ventilatorului in timpul functionarii, in special in cazul carcaselor cu geam lateral transparent;
- Reductor de turatie – este un cablu care se monteaza in prelungirea cablului ventilatorului si are rolul de a scade turatia maxima prin scaderea tensiunii de alimentare. De obicei vorbim de o scadere de la 12V la 7V sau chiar 5V. Reducerea vitezei se traduce intr-un nivel de zgomot mai mic, dar si performanta de racire va avea de suferit;
- Controler de turatie – este aproape inutil in ziua de azi, cand aproape toate placile de baza permit controlul turatiei ventilatoarelor din sistem. Daca nu iti place sa umbli in setarile placii de baza atunci vei aprecia prezenta acestui accesoriu in pachetul cooler-ului;
- Adaptoare pentru mai multe tipuri de socket-uri – cu cat mai multe sisteme de montare cu atat mai mult platforme hardware vor fi suportate de modelul de cooler ales de tine. Recomandarea mea este sa alegi un model care suporta cel putin platforme AMD si Intel de actualitate;
- Surubelnita lunga pentru instalarea in spatii inguste – in cazul coolerelor tip tower de cele mai multe ori ai nevoie de o surubelnita lunga pentru a ajunge la suruburile de strangere a cliemei de fixare pe rama din jurul socket-ului procesorului. Unii producatori o ofera gratis in pachetul produsului.
Cateva serii de modele recomandate:
- Seria Corsair Hydro – modele cu apa AiO si radiatoare cu dimensiuni de la 120 la 280 mm, unul sau doua ventilatoare incluse in pachet, modele optimizate pentru presiune statica;
- Seria Noctua NH – coolere performante pe aer tip tower sau low profile cu ventilatoare foarte silentioase cu durata mare de viata;
- Seria Cooler Master Hyper – coolere cu aer accesibile din aluminiu cu heatpipe-uri de cupru si unul sau doua ventilatoare;
- Seria DeepCool – coolere foarte accesibile pe aer sau cu apa, design clasic sau tower;
- Seria be Quiet! Dark Rock – coolere cu design distinctiv negru, doua ventilatoare, format tower si low profile;
- Seria Thermaltake Riing – coolere tip tower cu ventilatoare din seria Riing cu insertii colorate.
O sa ma opresc aici. Cred ca sunt foarte multe de spus pe subiectul coolerelor de procesor, insa pentru utilizatorul normal cred ca informatia de mai sus este suficienta. Daca mai ai insa alte intrebari sau observatii te invit sa le adresezi in formularul de comentarii de la finalul paginii.
