Cu toate ca digitalizarea birourilor, administratiilor si secretariatelor este un lucru real, pasii facuti sunt destul de mici si lenti, deci hartia, dosarul cu sina si imprimanta multifunctionala sunt inca larg raspandite in tara noastra. Oricine a lucrat cu multe documente stie ca organizarea eficienta a acestora este absolut necesara pentru a putea gasi rapid la nevoie hartia aceea de care ai nevoie.
Printre cele mai folosite obiecte non-digitale de birotica si papetarie se numara capsatoarele si perforatoarele, fara de care este imposibil sa grupezi eficient impreuna hartiile care formeaza un anumit document. Daca laminarea (despre care am discutat aici) are sens doar in cazul documentelor foarte importante, indosarierarea hartiilor si organizarea in bibliorafturi este necesara pentru aproape orice tip de document, nu doar in birourile unei firme, ci si acasa, unde in timp se aduna teancuri de acte, adeverinte, contracte, facturi, diplome si garantii pe care nu vrei sa le pierzi.
Chiar daca in general cand discutam despre capsatoare si perforatoare vorbim de produse foarte accesibile, experienta de utilizare indelungata a modelelor cu prost construite se va dovedi frustranta. Vestea buna este ca poti „indrepta” aceasta problema cheltuind doar cativa lei in plus.
Vezi aici modele de perforatoare | Vezi aici modele de capsatoare |
Nu cred ca are sens sa arunci cateva sute de lei pe modelele de top, mai putin cazul in care manageriezi un birou de acte, moment in care prelucrarea zilnica a tonelor de documente are un cuvant greu de spus asupra gradului de uzura. Hai sa vedem impreuna cum alegem uneltele potrivite pentru capsarea si perforarea documentelor.
Caracteristici de baza pentru un capsator
Voi incepe cu capsatoarele, folosite pentru a tine impreuna cateva foi din acelasi document, in ordinea corecta. Fata de perforatoare, acestea necesita consumabile, capse adica, deci costul creste in timp, in functie de volumul de documente procesat. Din fericire nu este nevoie sa cumperi capse de la acelasi producator al aparatului, majoritatea utilizand un format standard. Ceea ce ne aduce la prima caracteristica:
Tipul capselor – primul si cel mai important aspect al unui capsator este tipul capselor, adica dimensiunea acestora, exprimata prin doua cifre: prima este lungimea vizibila a capsei, iar al doilea numar este lungimea fiecarui piciorus, cel care patrunde prin foile de hartie si este apoi indoit de nicovala capsatorului. Printre cele mai uzuale tipuri de capse gasim formatele 26/8, 24/6, 26/4, 140/10, 140/14, dar exista si alte tipuri mai putin raspandite.
Capacitatea de capsare simultana – daca orice capsator poate capsa simultan documente subtiri, de 5 – 10 foi, lucrurile se schimba in cazul documentelor groase, cu peste 20 – 30 de pagini. Pentru capsarea cu succes a acestora ai nevoie de un capsator solid si de o capsa cu picioruse suficient de lungi pentru a prinde toate foile. Capsatoarele ce folosesc capse mici nu vor putea capsa teancuri mai groase de hartii din cauza dimensiunii picioruselor si a grosimii foarte mici, ce va indoi metalul fara a strapunge colile.
Stim cu totii cat de frustrant este sa capsezi partial un document, moment in care este nevoie sa scoti cu grija capsa deteriorata si sa reincepi procedura, sperand ca vei nimeri aceleasi doua orificii, in ideea de a pastra aspectul curat al documentului.
Capacitatea incarcatorului – este vorba de numarul de capse din incarcatorul capsatorului. Cu cat mai multe cu atat mai rar va trebui sa desfaci capsatorul pentru a introduce o noua sina de capse. Iti sugerez sa respecti cifra recomandata de producator, chiar daca in incarcator incap si mai multe capse simultan. Arcul care le impinge spre zona de capsare va fi prea tensionat si risti ca acesta sa prinda doua capse in acelasi timp, capse care foarte rar vor patrunde pana la capat prin hartie.
Incarcare frontala – este cel mai simplu tip de incarcare, unde de sub capul de capsare culiseaza in afara compartimentul pentru capse, ca un sertar de birou. O alta optiune, foarte des intalnita este cu in care partea de sus se desface similar cu capota unei masini, scotand la iveala incarcatorul de capse. Tot ce ai de facut este sa tragi de arcul care impinge urmatoarea capsa in varful capului de capsare si sa introduci o noua fasie de capse.
Sistem antiblocare – permite indepartarea rapida a capselor partial infipte in teancul de hartie, indoite sau rupte prin simpla ridicare a capului capsatorului. Acest lucru este posibil doar in clipa in care capsa nu a iesit complet din capsator, situatie in care va trebui sa apelezi la alte solutii pentru curatarea documentului.
Prezenta unui decapsator te poate ajuta nu doar pentru a desface documente capsate, in vederea rearanjarii, xeroxarii samd, ci si la inlaturarea capselor problematice. Unghiile tale iti vor multumi, mai ales ca vorbim de un cost derizoriu.
Suprafata de sprijin aderenta – este vorba de prezenta unei baze cauciucate sau cat de cat aderente, pentru a nu permitea alunecarea capsatorului pe birou, mai ales cand trebuie sa apesi cu forta pe el atunci cand vrei sa capsezi documente groase.
Adancimea maxima a capsarii – este distanta maxima de la marginea spre interiorul documentului colii pana unde se pot introduce capsele. Nu stiu de ce ai vrea sa capsezi altundeva decat pe marginea hartiei, insa daca te regasesti in aceasta categorie fii atent si la aceasta caracteristica.
Ghidaj adancime – este un simplu opritor pe care il vei muta de-a lungul unei rigle, pentru a putea capsa mereu la aceeasi distanta de marginea colii documentului. Este o functie utila in situatii foarte limitate, insa am simtit nevoia sa o amintesc.
Capsare inchisa si deshisa – capsarea clasica presupune indoilea celor doua picioruse ale capsei spre interior, insa exista si modele capabile sa indoaie piciorusele spre exterior. Acesta operatiune necesita o nicovala rotativa, cu ghidaje diferite, pentru a putea indoi piciorusele la iesire spre interior sau spre exterior.
Constructie solida – pentru durabilitate evita modelele cu componente de plastic. Acestea vor fi primele care vor ceda in timp.
Caracteristici de baza pentru un perforator
Nu cred ca mai este cineva care nu a auzit de infamul „dosar cu sina”. Orice ai face, tot nu scapi de el, deci la un moment dat vei avea nevoie de un perforator pentru a gauri foile ce intra intr-un astfel de dosar sau biblioraft. Hai sa vedem care sunt cele mai importante caracteristici ale unui perforator de calitate:
Numarul de coli ce pot fi perforate simultan – un perforator tipic poate gauri un teanc de 20-30 de foi dintr-o singura operatiune, insa trebuie sa stii ca exista si modele care pot penetra teancuri de pana la 200 de foi fara prea mult efort din partea ta.
Vorbesc de efort pentru ca actionarea unui perforator se face mecanic, prin apasara energica a unui maner. Sunt sigur ca toti am incercat la un moment dat sa perforam un teanc prea mare de documente, insa perforatorul nu a fost capabil sa faca acest lucru, cel putin curat, fara sa sfasie sau sa indoaie foile de hartie. Recomandarea mea este sa iei un perforator mai puternic daca stii ca ai de perforat teancuri mari de hartie sau ai rabdare si imparte teancul in mai multe bucati.
Lungimea bratului – pentru perforare fara efort a unei cantitati cat mai mari de coli ai nevoie de un brat cat mai lung, care actioneaza ca o parghie impreuna cu baza aparatului. Cei care mai au cunostinte de fizica din scoala stiu instinctiv ca un brat lung al fortei va reduce efortul necesar.
Maner cauciucat – este necesar pentru aderenta, pentru ca nu vrei sa-ti alunece perforatorul pe masa cand incerci sa gauresti un teanc de hartii sau sa se miste hartiile si sa gauresti gresit pe marginea documentului. Nimic nu arata mai rau ca o foaie de hartie perforata de mai multe ori.
Numarul si distanta dintre perforatii – cel mai tipic format este cel cu doua gauri aflate la 8 cm distanta (folosit pentru dosare si bibliorafturi), dar exista si modele cu patru gauri, separate tot la 8 cm (pentru caiete mecanice). Foarte rar vei gasi perforatoare cu un singur orificiu, pentru ecusoane, calendare si pliante.
Forma perforatiei – forma rotunda este cea mai intalnita in cazul documentelor tiparite, insa exista si perforatoare cu orificii ovale, folosite de obicei pentru ecusoane.
Diametru punct perforare – dimensiunea standard a orificiului este de 5.5 mm. Un orificiu mai mare nu este o problema in cazul indosarierii sau introducerii intr-un biblioraft, deci va trebui sa te pazesi doar de orificiile prea mici.
Ghidaj pentru mai multe formate de hartie – este un fel de rigla gradata retractabila cu varful indoit la 90 de grade, pentru a fixa marginea de sus a hartiei in pozitia dorita. In loc de milimetri si centimetri rigla este gradata cu formatele de pagina cele mai raspandite: A3, A4, A5, Letter samd.
Suprafata de sprijin aderenta – este o necesitate in cazul perforatoarelor cu capac, unde forta de aparare poate duce la alunecarea documentelor sau a perforatorului pe suprafata biroului, in special cand vorbim de teancuri mai roase de hartii.
Tavita pentru reziduri – operatiunea de perforare se face prin eliminarea unei portiuni din document in forma de cerc. Cea mai buna modalitate de colectare a acestora este intr-un compartiment separat, din baza aparatului, care trebuie golit periodic. Nu vrei sa sufle vantul peste acest adevarat confetti.
Constructie solida – ca si in cazul capsatoarelor, un aparat durabil este confectionat exclusiv din metal, poate si cu o urma de cauciuc la baza si pe maner, insa cu siguranta nu vei gasi plastic intr-un perforator profesional.
Cam atat despre capsatoare si perforatoare, unelte de baza intr-un birou care foloseste hartii. Daca vrei sa afli si mai multe informatii despre accesorii utile la birou iti recomand sa arunci o privire in sectiunea dedicata acestui subiect de pe Shopniac care include si o lista cu recomandari de accesorii haioase de birotica si papetarie.