Ce inseamna DPI (dots per inch)?
Termenul DPI este unul tehnic folosit de obicei in domeniul tipografiei si printului digital, fiind un fel de curs de schimb valutar in sensul ca specifica dimensiunea unei fotografii digitale atunci cand va fi imprimata pe hartie.
Acronimul DPI vine de la dots per inch, adica puncte per inch liniar. 300 DPI inseamna ca in clipa in care vei imprima fotografia 300 de pixeli digitali orizontali vor ocupa un inch liniar, iar 300 de pixeli verticali vor ocupa tot un inch liniar.
Am folosit comparatia cu cursul valutar pentru ca foarte multe persoane confunda rezolutia DPI a unei poze digitale cu calitatea acesteia. Imaginile din calculatorul tau sunt caracterizate de rezolutia in pixeli, pixel element, adica lungime x latime. Cu cat mai multi pixeli cu atat mai multa informatie contine fotografia, deci cu atat va fi mai clara si mai bogata in detalii.
Cred ca un exemplu te va ajuta cel mai bine sa intelegi. Sa luam o imagine digitala de 1000 x 1000 pixeli, adica un megapixel (un milion de pixeli). La 200 dpi in clipa in care vom imprima fotografia vom obtine o imagine care de 5 x 5 inch, adica 12.7 x 12.7 cm. Daca imprimam imaginea la 100 de dpi obtinem o imagine de 10 x 10 inch, adica 25.4 x 25.4 cm, de 2 ori mai mare pe fiecare latura.
1 inch = 2.54 cm
Pe monitorul calculatorul imaginea va fi identica pentru ca proprietatea DPI este doar o mentiune despre cum trebuie imprimata imaginea pe hartie. Doar atunci vei vedea diferenta de dimensiuni cand te joci cu proprietatea DPI a unei imagini. DPI-ul in sine insa nu afecteaza in vreun fel imaginea digitala din exemplul de mai sus. Ea tot 1000 x 1000 pixeli va avea, deci va contine la fel de multa informatie. Calitatea imaginii nu este afectata deci de DPI, ci doar dimensiunea fizica la imprimare.
Pastrand analogia cu cursul de schimb este ca si cum ai intreba care este cursul de schimb EUR/RON pentru a afla de cati bani dispui. Cunoasterea cursului nu inseamna nimic in sine daca nu vorbim si de o suma de bani pe care sa o convertim. Suma de bani este bineinteles rezolutia digitala a fotografiei, in pixeli.
De multe ori cand vorbim de DPI ne referim de fapt la PPI
Cea mai mare confuzie care cred ca se face este insa folosirea termenului incorect. DPI este de fapt PPI, adica pixels per inch pentru ca discutam despre imagini digitale. Imaginea afisata pe un monitor este o matrice formata din pixeli patrati, fara spatii intre ei. Pixelul este cea mai mica componenta a unei imagini, fiind definit de o culoare.
Daca faci zoom suficient de mult intr-o imagine la un moment dat vei vedea foarte clar pixelii individuali din care aceasta este formata.
Pixelii fizici ai monitorului sunt insa foarte diferiti de pixelii unei imagini. Pe scurt, de cele mai multe ori un pixel de monitor este format din trei sub-pixeli pentru Rosu, Verde si Albastru (RGB) dispusi in triunghi, apropiati unul de altul, insa cu spatii care se pot vedea la microscop sau cu lupa, ca in imaginea de mai jos a logo-ului Shopniac.
Cu cat monitorul are o rezolutie mai mare si cu cat noi stam la o distanta mai mare cu atat va fi mai greu sa observam ca de fapt imaginile afisate sunt formate din acesti mici pixeli.
La confuzia DPI in loc de PPI contribuie din plin din pacate si producatorii de sisteme de operare si cei de programe de editare foto si tehnoredactare. Confuzia nu este insa atat de periculoasa, daca ma intrebi pe mine, cat timp intelegi ca de fapt discutam despre o unitate de conversie a dimensiunilor digitale in dimensiuni fizice, pentru hartie.
DPI la imprimante
In sfarsit am ajuns si la imprimante, singurului domeniu in care putem de fapt vorbi de DPI. Un dot este un punct individual tiparit pe hartie. O imprimanta cu un DPI mare are capacitatea de a imprima o imagine sau un text foarte clar, cat timp primeste o sursa digitala suficient de buna. In general in tiparirea de carti si ziare se foloseste o rezolutie de 300 DPI, insa in alte domenii precum productia publicitara sau in studiourile foto se folosesc rezolutii de imprimare mult mai mari.
Fata de monitoare si fotografii, imprimantele pot avea DPI diferiti pe verticala si pe orizontala, deci nu te mira daca vei gasi specificatii de genul 2880 x 1440 dpi chiar si pe cele mai accesibile modele. Suna impresionant un numar DPI atat de mare insa o tiparire la aceasta rezolutie consuma mai multa cerneala, este inceata si probabil de la 1200 dpi in sus nu vei observa nicio diferenta chiar si atunci cand privesti cu atentie.
In cazul imprimantelor 3D unitatea de masura a rezolutiei este milimetrul si sunt specificate doua valori diferite, una pentru planul orizontal si una pentru planul vertical.
DPI la scannere de documente
Daca un DPI mare nu are neaparat sens la o imprimanta, cand vorbim de DPI la scannerele digitale capacitatea de a distinge mai multe puncte individuale de pe hartie inseamna ca rezultatul digital in urma scanarii este unul mai clar. Un scanner digital cu DPI mare va produce imagini mai bune, la rezolutie mare bineinteles. Tinta cred ca ar trebui sa fie de minim 1200 x 1200 dpi, valoare atinsa de multe modele accesibile.
DPI (PPI) la monitoare
Cand discutam de DPI (PPI) la monitoare avem de-a face cu doua valori, una fizica, legata de un anumit model si cea logica, legata de modalitatea in care sunt calculate corespondentele in sistemul de operare si software-ul folosit.
PPI fizic
Pe un monitor dimensiunea fizica a unei imagini va fi determinata de rezolutia in pixeli impartita la densitatea ecranului, fixa, dar diferita de la monitor la monitor.
Ca exemplu in cazul monitorului meu Dell U2312HM discutam despre o suprafata a ecranului de 509.2 x 286.4 mm si o rezolutie de 1920 x 1080 pixeli. Impartind 509.2 la 1920 obtinem o dimensiune de 0.265 mm pentru un pixel fixic de monitor. Impartind un inch la 0.265 mm obtinem 95.8 PPI pentru acest monitor.
Daca luam aceeasi imagine de 1000 x 1000 pixeli si o afisam la un raport 1:1 pixel virtual imagine : pixel fizic monitor obtinem o imagine de 10.4 x 10.4 inch, adica 26.49 x 26.49 centimetri.
PPI logic
Informatia cea mai buna despre DPI-ul logic folosit de sistemele de operare si de programele software am gasit-o pe Wikipedia, unde am inteles ca sistemele de operare Apple folosesc un 72 PPI, iar cele Microsoft folosesc 96 PPI.
Aceste valori nu sunt arbitrare, ci au fost alese in anii ‘80 tinand cont de PPI-ul fizic al ecranelor din acea perioada. 72 pixeli de pe ecran corespundeau cu un inch fizic. In plus ecranul computerului Macintosh 128K avea o latime fix cat formatul A4 de hartie. Acest 72 PPI facea mult mai usoara trecerea de la print la digital si invers.
Microsoft insa a folosit in programele sale 96 PPI pentru ca s-a tinut cont de faptul ca monitorul este privit de la o distanta cu aproximativ 30% mai mare fata de un ziar sau revista (72 x 1.33 = 96).
Un factor PPI logic mai mare inseamna ca elementele grafice sunt afisate la dimensiuni fizice mai mari pe ecran. Vor incapea deci mai putine elemente pe aceeasi rezolutie, insa acestea vor avea mai multi pixeli fizici, deci se vor vedea mai bine, in special fonturile.
Mai jos am pus o fotografie cu diferentele de randare a fonturilor pe monitorul meu la 100% (96 PPI) si 200% (192 PPI).
Ca nota, faptul ca cei 96 PPI fizici ai monitorului meu sunt identici cu cei folositi de Microsoft este o pura coincidenta. La aceeasi rezolutie, dar la o suprafata mult mai mica, telefonul meu Huawei P10 are 432 PPI de exemplu. PPI-ul fizic al monitorului depinde de rezolutie si suprafata ecranului, deci este batut in cuie. Monitoarele 4K au bineinteles un PPI mai mare decat cele Full HD, chiar si modelele cu diagonala mai mare, dar nu se apropie de nivelul de finete oferit de telefoanele mobile. Poate la 8K, daca telefoanele nu evolueaza intre timp.
O greseala care rezulta din confuzia legata de calitatea unei fotografii este aceea de a incerca sa modifici valoarea DPI a unei fotografii de la formatul pentru afisare pe web (72 dpi) la cel pentru tiparire (300 dpi).
Problema apare cand programul de editare pe care il folosesti ajusteaza automat rezolutia imaginii cand schimbi valoarea DPI, moment in care rezulta un fisier mai mare, dar de calitate mai slaba pentru ca este rezultatul maririi artificiale folosind imaginea originala (upscaling).
DPI (CPI) la mousi
Un ultim domeniu in care apare termenul DPI este cel al mousilor, adica in cazul senzorilor optici si laser folositi pentru a masura directia si viteza de deplasare pe un mousepad.
Si in acest caz termenul DPI este folosit incorect, pentru ca discutam de fapt despre CPI, adica counts per inch sau pe romaneste numarari pe inch. O valoare DPI mare la un mouse inseamna ca o miscare mai mica pe mousepad va duce la o miscare mai ampla a cursorului pe ecran. Am scris pe larg despre avantajele si dezavantaje unei senzitivitati mari in articolul despre mousi de gaming.
Cam aceastea sunt cele mai importante lucruri de retinut despre misteriosul DPI. Daca vrei sa afli mai multe informatii iti recomand sa citesti si aceste doua articole, unul despre mitul DPI si altul despre PPI vs DPI.
