De cate ori nu mi s-a intamplat sa ma uit noaptea la cerul instelat si sa incerc sa descopar Carul Mare si Carul Mic, cele mai cunoscute constelatii vizibile cu ochiul liber fara a necesita instrumente specializate. Un astronom pasionat sau in devenire va prefera intotdeauna sa utilizeze un telescop, fie el si un model amator, pentru ca brusc se deschide un univers pe care altfel il poti doar intui.
Daca cuvantul telescop te duce cu gandul la un observator astronomic trebuie sa stii ca un telescop amator de calitate destul de buna incepe la cateva sute de lei, deci pragul de intrare in domeniul studiului astrelor si planetelor nu este atat de mare. Cu cate pretentiile tale cresc cu atat insa va trebui sa investesti o suma mai mare de bani pentru un telescop cu sistem optic suficient de puternic pentru a vizualiza formatiuni aflate la sute de mii sau chiar milioane de ani lumina distanta de Pamant. Hai sa aflam impreuna in randurile urmatoare cum alegem un telescop de calitate.
Ce corpuri ceresti pot observa cu un telescop pentru incepatori?
Este foarte important sa intelegi ca un telescop astronomic de nivel amator nu iti va permite sa observi cele mai indepartate colturi ale universului, dar vei putea de exemplu vedea galaxii precum Andromeda, aflata la peste 2.5 milioane de ani lumina de Pamant, sau Calea Lactee, galaxia din care face parte si planeta noastra albastra. Un telescop astronomic bun iti va dezvalui nebuloase precum Lyra, Orion, aflate la peste 1500 de ani lumina, in ceea ce astronomii numesc deep-space, adica spatiul cosmic indepartat.
Din sistemul nostru solar vei putea observate toate planetele, precum si satelitii acestora, Luna si bineinteles Soarele, daca se folosesc filtre de zi speciale. Daca esti pasionat de fotografie vei putea echipa telescopul cu instrumentele necesarii atasarii unui aparat foto digital cu care vei putea captura imagini superbe pe care le poti folosi apoi pe post de wallpaper sau la poti imprima si utiliza drept tablouri decorative.
Mai trebuie spus in acest capitol ca majoritatea fotografiilor fantastice cu nebuloase si alte formatiuni spectaculoase vizual sunt obtinute cu aparatura profesionala, cu filtre speciale si cu prelucrare ulterioara pe calculator. Asta nu inseamna ca este imposibil sa obtii rezultate bune si cu instrumente amator.
Tipurile de telescoape
Din punctul de vedere al amplasarii elementelor interne exista trei tipuri principale de telescoape astronomice. Mici variatiuni de la aceste modele, care poarta de obicei numele celor care le-au inventat folosesc lentile de forme si dimensiuni diferite, fiecare cu avantajele si dezavantajele sale.
Telescop refractor (luneta, acromat)
Consta dintr-un tub lung cu lentila la un capat si ocularul la capatul opus. Obiectivul principal capteaza lumina si o concentreaza intr-un punct pe ocular. Distanta intre cele doua capete determina distanta focala a telescopului.
Telescop reflector (Newtonian)
Razele de lumina intra prin capatul gol al telescopului si sunt reflectate de o oglinda de la capatul de jos al tubului catre o alta oglinda secundara mai mica, ce dirijeaza fluxul luminos catre ocularul din partea de sus a telescopului. Acest tip de telescop este mai ieftin ca o luneta terestra, insa necesita reglaje suplimentare.
Telescop catadioptric (Cassegrain, Schmidt, Maksutov)
Este o combinatie intre telescoapele tip luneta si cele reflectoare unde lumina trece intai printr-o placa corectoare. Sunt mai compacte, privitul se fac in partea de jos, ca la telescoapele luneta, iar tuburile sunt inchise, deci nu se depune praf la interior.
Pentru amatori o investitie mai buna o poate reprezenta un trepied pe care se monteaza o binoclu de camp obisnuit, care ofera o camp vizual larg la un pret sensibil mai mic. Dupa ce te obisnuiesti cu acesta si iti confirmi pasiunea pentru astronomie vei putea trece la pasul urmator, adica achizitia unui telescop astronomic dedicat.
 |
| Vezi modele de telescoape astronomice |
Caracteristicile importante ale telescoapelor astronomice pentru amatori
Foarte important de mentionat este ca nu exista telescop de uz general, bun la toate, deci va trebui sa alegi intotdeauna in functie de corpurile sau formatiunile pe care vrei sa le observi: planetele, satelitii, cometele si asteroizii din sistemul solar, corpurile ceresti, galaxii, nebuoase si constelatii din spatiul cosmic indepartat (deep-space) samd. In functie de destinatie va trebui sa cauti un telescop care se descurca mai bine in situatiile respective. Indiferent de scopul final insa caracteristicile importante raman aceleasi:
Diametrul obiectivului si apertura – reprezinta diametrul lentilei principale sau a oglinzii principale si este de departe cea mai importanta caracteristica. Cu cat este mai mare diametrul lentilei principale cu atat telescopul va aduna mai multa lumina si va oferi o rezolutie mai buna, adica numarul de corpuri ceresti vizibile per grad de arc de cerc. O valoare „f” mai mica (ca in fotografie) inseamna ca lentila este mai luminoasa, adica mai multa lumina poate patrunde catre ocular.
Ocularul – de obicei telescoapele vin cu mai multe oculare, cu distante focale diferite, peste care se pot monta si lentile Barlow (cu factor de multiplicare 2X, 3X etc). La un ocular este foarte important pe langa distanta focala si diametrul acestuia, care determina distanta la care poate sta ochiul fata de lentila ocularului.
Un ocular mic ofera un grad total de marire total mai mare, insa nu poate fi privit mai mult de cateva secunde pana cand trebuie sa-ti odihnesti ochii. Exista si oculare care acopera o plaja focala mai mare, fix ca obiectivele aparatelor foto cu zoom, insa cele mai clare sunt modelele cu distanta focala fixa.
Grosismentul (factorul de marire) – se poate modifica folosind oculare de distante focale diferite sau chiar lentile Barlow. Gradul maxim posibil pentru un anumit telescopp se obtine inmultind diametrul lentilei principale cu 2.5. Cu cat ne apropiem mai mult de gradul maxim de marire insa imaginea incepe sa aiba de suferit, fiind mai putin clara, deci inutila pentru observatii sau astrofotografie. Degeaba maresti mai mult imaginea pentru ca vei obtine o imagine mai mare, dar tot neclara. Claritatea este cruciala pentru a putea vedea detalii de la o asemenea distanta.
Un grosisment de 100X permite ca idee observarea inelelor lui Saturn si a detaliilor din atmosfera lui Jupiter. Factorul de marire se obtine impartind distanta focala a lentilei principale la distanta focala a ocularului.
Calitatea imaginii unui telescop este puternic influentata de poluarea luminoasa din zona punctului de observare si de conditiile atmosferice locale. De aceea cele mai clare imagini sunt obtinute de telescoape precum Hubble, montate pe sateliti plasati pe o orbita in afara atmosferei Pamantului.
Montura – este compusa din trepied si partea care fixeaza instrumentul optic. Montura trebuie sa fie solida, sa se miste lin, sa se blocheze bine cand inceteaza miscarea si sa nu provoace smucituri in timpul miscarii. Exista doua tipuri de monturi, cu versiuni complet manuale sau motorizate:
- Alt-azimutala (dobson) – miscare stanga-dreapta si sus-jos. Tubul telescopului este fixat intr-o cutie ce permite doar o miscare pe axa verticala. Cutia se poate roti insa la randul ei si in plan orizontal.
- Ecuatoriala (germana) – axa in jurul careia se roteste instrumentul este inclinata si paralela cu axa Pamantului cand telescopul este indreptat spre Steaua Polara. Este montura preferata de astrofotografi pentru ca poate urmari foarte usor miscarea de rotatie a pamantului ce trebuie compensata atunci cand alegem timpi de expunere mari pentru fotografiere.
Monturile sunt clasificate pe marimi: EQ1-EQ2 sunt cele mai slabe monturi, EQ3 sunt mai solide si motorizate partial, EQ4, EQ5 si EQ6 fiind cele motorizate complet si dotate pentru astro-fotografie.
Cand orientezi telescopul pentru a vizualiza anumite corpuri ceresti trebuie sa urmaresti doua valori importante ale localizarii: ascensiunea dreapta (orientarea telescopului pe axa orara, exprimata in ore, minute si secunde) si declinatia (inclinarea telescopului in plan vertical, exprimata in grade, minute si secunde).
Magnitudinea maxima – reprezinta o masura a stralucirii unui corp ceresc, cum este el vazut de un observator uman. Magnitudinea aparenta ia in calcul stralucirea absoluta a corpului ceresc si distanta fata de observator. Majoritatea telescoapelor amator ofera o magnitudine maxima in intervalul +10 – +15. Pentru comparatie telescopul Hubble ofera o magnitudine de aproximativ +30. Scara este logaritmica, deci fiecare pas reprezinta o crestere de cateva ori a numarului de corpuri ceresti distincte ce pot fi observate prin telescop.
Putere de separatie (rezolutie) – este exprimata in secunde de arc de cerc si reprezinta capacitatea telescopului de a afisa distinct doua corpuri luminoase aflate in apropiere unul de altul (nu ca distanta unul fata de altul, ci ca directie de privire fata de Pamant).
Dimensiuni – cum probabil ai intuit deja un telescop mai mare este mai bun ca unul de dimensiuni reduse pentru ca permite montarea unui sistem optic mai performant. Calitatea lentilelor isi spune si ea cuvantul, dar nu este complet gresit sa presupunem ca un telescop mai mare este mai bun.
Constructie – aici din pacate este greu de intuit calitatea materialelor si articulatiilor folosite de un telescop urmarind fisa de specificatii a unui produs. Calitatea lentilelor este cel mai important aspect care determina calitatea imaginii din ocular, insa un corp robust, o montura solida si imbinari de calitatea inseama ca vei putea folosi telescopul pana cand imbatranesti, singura conditie fiind sa-ti pastrezi entuziasmul pentru domeniul astronomiei.
Luneta secundara pentru ghidaj (cautator) – este o luneta mai mica, fara marire, care indica directia generala catre care este indreptat telescopul. Ajuta la pozitionarea aproximativa a acestuia in directia dorita, dupa care ultimele reglaje se fac prin observarea prin ocular. Optional unele cautatoare sunt dotate si cu proiector de punct rosu in mijlocul imaginii.
Functie GoTo (autoghidaj) – este un sistem de ghidaj performant, computerizat, care iti permite pozitionarea cu precizie a telescopului. Sistemele cele mai simple permit controlul de la distanta al aparatului de pe tableta, telefon sau laptop, iar pe masura ce creste complexitatea apar si functii precum afisarea ascensiunii drepte si a declinatiei sau chiar selectarea dintr-o baza de date a corpului ceresc pe care vrei sa-l observi. Un astfel de sistem necesita calibrarea in prealabil pentru pozitia observatorului, deci implica si prezenta unui receptor GPS.
Urmarire automata corp ceresc – este o functie a unui telescop cu sistem de ghidaj computerizat de urmarire a unui corp ceresc, o necesitate in cazul astrofotografiei care implica si timpi de expunere mari, deci un obiectiv nemiscat in relatie cu subiectul fotografiei este necesar pentru o imagine focalizata perfect.
Pentru amatorii pusi pe treaba exista optiunea de achizitie separata a telescopului, a monturii si a sistemului de ghidaj. Ulterior poate fi schimbata oricare piese din acest ansamblu, pentru a incerca si un sistem optic mai performant sau un sistem de ghidaj mai performant.
Filtre, inele si adaptoare – pentru a imbunatati fotografiile sau a creste detaliile observatiilor realizate in deep-space sau pentru observatii pe timp de zi asupra soarelui ai nevoie de filtre specializate. Cu cat gasesti mai multe in pachetul telescopului cu atat mai bine. Inele si adaptoarele sunt folosite pentru montarea de lentile extra de marire (Barlow) sau pentru a conecta un aparat foto.
Pentru observatii asupra soarelui ai nevoie in mod obligatoriu de un filtru de zi. Daca te uiti direct la soare prin ocular risti leziuni permanente ale retinei!
Accesorii – aici intra orice altceva, de la manual si brosuri care te invata cum sa identifici cele mai importante corpuri ceresti si constelatii vizibile pe cer pana la busola pentru a te orienta usor pe teren. Husa de transport este folosita pentru a proteja telescopul cand te deplasezi cu masina si pentru a facilita mutarea acestuia de colo colo. Un pachet software pentru PC este util ca sa iti poti planifica observatiile urmatoare si te poate invata mai multe lucruri despre corpurile care impanzesc cerul liber.
Cateva modele recomandate de telescoape astronomice:
- Seria Levenhuk Skyline – modele reflectoare si refractoare, diametru pana la 120mm si distanta focala pana la 900mm;
- Seria Bresser – modele accesibile refactoare, cu apertura pana la 70 mm si distanta focala maxima 800mm;
- Seria National Geographic – telescoape cu montura ecuatoriala sau alt-azimutala si lentila de 50 – 114 mm diametru, distanta focala pana la 1250 mm;
Telescoapele amator pot reprezenta o idee foarte buna de cadou pentru cei mici, dar si pentru adultii pasionati de explorarea cosmosului. Secretele universului abia asteapta sa fie descoperite, iar frumusetea spatiului sunt sigur ca te va lasa fara rasuflare, indiferent de modelul ales.
