Ce poate fi mai plictisitor decat sa vorbesti despre echipamente de retea? Ei bine, in cazul NAS-urilor (Network Attached Storage) vorbim probabil de “vedetele” din ultimii ani ai retelisticii, impreuna cu routerele wireless, despre care auzim din ce in ce mai multe lucruri.
Se intampla astfel pentru ca ne lovim de ele din ce in ce mai des in ofertele magazinelor si totodata pentru ca aceste echipamente si-au depasit de mult scopul initial, modelele ultimilor ani adaugand multe functii utile consumatorilor si firmelor deopotriva. Nu doar atat, dar au devenit si mai prietenoase cu utilizatorii, un lucru deloc de neglijat in cazul unui echipament de retea.
In acest articol vom vorbi despre NAS: ce este, cat costa, ce functii indeplineste si ce caracteristici principale trebuie urmarite cand alegem unul, sau de ce nu, ce trebuie sa stim daca decidem sa ne construim singuri un Network Attached Storage.
Ce este un NAS si de ce am nevoie de unul?
Acronimul NAS vine de la Network Attached Storage, adica stocare atasata retelei de calculatoare. Aceste dispozitive au coborat in ultimii ani in zona produselor electronice de larg consum, odata cu scaderea preturilor, fiind initial concepute pentru mediul enterprise, adica pe romaneste servere.
Un NAS este cel mai simplu spus o unitate de stocare conectata la reteaua locala. Datele stocate pe hard diskurile interne sunt accesibile de obicei pe baza de drepturi de de acces, drepturi acordate de administrator prin intermediul interfetei de configurare.
Vezi modele de unitati NAS |
In conditiile in care din ce in ce mai multe locuinte au acces la mai mult de un calculator, plus cateva tablete si telefoane mobile este normal sa apara nevoia unui loc centralizat pentru stocarea fisierelor pe care toti membrii familiei vor sa le acceseze, fie ca este vorba de poze si filme sau de fisiere importante (facturi sau acte scanate de exemplu).
Un NAS nu este util doar in casele cu mai mult de un calculator, ci si in firmele de orice marime, care au nevoie sa partajeze anumite informatii intre angajati. In aceste situatii un NAS nu este doar convenabil ci si foarte util datorita functiei de backup a datelor de pe statiile de lucru ale angajatilor, care pot fi de multe ori laptop-uri, deci expuse hazardurilor precum furtul, distrugerea accidentala sau, de ce nu, uitatul in taxi.
Popularizarea ideii de NAS a fost probabil posibila datorita scaderii preturilor, a usurintei in utilizare a unei astfel de unitati prin intermediul interfetelor de administrare prietenoase si pentru ca majoritatea routerelor wireless moderne ofera functionalitate NAS (la nivel basic) prin atasarea unui hard disk extern direct la USB.
Deci inainte de a te decide sa investesti intr-un NAS verifica daca routerul tau nu suporta deja acesta functionalitate. Bineinteles ca o unitate dedicata este mai rapida, poate face mai multe lucruri, dar daca nu ai nevoie de aceste functii aditionale si esti multumit cu viteza atunci nu prea are sens sa cumperi un NAS.
Functii principale indeplinite de un NAS
In acest capitol voi trece succint prin functiile principale indeplinite de o unitate NAS (gasesti pe aceasta pagina cateva recomandari). Trebuie spus ca nu toate unitatile Network Attached Storage suporta aceste functii, iar alte modele ofera bineinteles functii extra, in incercarea de a le face mai atractive in fata competitorilor.
File server – cum ai intuit, aceasta este cea mai importanta functie a unui NAS, stocarea centralizata de fisiere si accesarea acestora de catre utilizatorii indreptatiti sa faca acest lucru. Pe langa accesul din reteaua locala (Network in Windows) un NAS care se respecta ofera acces la date si din exterior, prin FTP, VPN sau printr-o aplicatie dedicata care trebuie instalata pe calculatorul, tableta sau laptop-ul de pe care se doreste accesarea fisierelor stocate centralizat.
Pentru a putea fi vazut din exteriorul retelei routerul trebuie configurat sa faca forwarding portului de acces al NAS-ului. Va trebui sa consulti manualul routerului si al NAS-ului pentru a afla cum se configureaza port forwarding-ul.
Backup si sincronizare de fisiere – o a doua functie importanta o reprezinta cea de backup si sincronizare a datelor de pe calculatoarele care se pot conecta la NAS. Fie ca vorbim de o functie proprie de backup, pentru care trebuie sa instalezi anumite aplicatii pe calculatoarele vizate sau de suport pentru protocoalele Apple Time Machine, Windows Backup etc, functia de backup trebuie configurata o singura data, oferind apoi siguranta pastrarii datelor importante in caz de dezastru (de orice fel).
Unele unitati NAS stiu sa faca backup si sincronizare de date cu o a doua unitate NAS, in ideea pastrarii datelor in locatii diferite, cealalta unitate putand fi pastrata in alta cladire care ofera acces la Internet.
Server multimedia – aici vorbim deja de functii “fun” ale unei unitati de stocare in retea. Inchipuie-ti ca stochezi pozele si filmele facute in ultima vacanta si vrei sa le arati prietenilor pe televizorul tau SMART.
Ei bine, majoritatea TV-urilor moderne suporta playback (redare) de pe servere multimedia care stiu sa serveasca in regim de streaming poze si clipuri prin diverse protocoale (cele mai cunoscute sunt DLNA, UPnP, iTunes), deci iti va fi foarte usor sa vizualizezi continut multumedia pe orice dispozitiv care suporta aceste protocoale, cat timp si unitatea ta NAS stie sa faca streaming.
Clientul pe care vizualizeaza continutul multimedia trebuie sa stie sa redea codecurile audio si video cu care au fost salvate fisierele pe NAS, altfel va trebui sa apelezi la un server multimedia care suporta functia de transcoding AV, adica codarea streamului audio-video in timpul redarii acestuia.
Cloud privat – daca folosesti deja servicii de cloud public (cloud inseamna nor in limba engleza) precum Dropbox, Google Drive, Microsoft One Drive sau alte servicii similare, stii deja cat de convenabil este sa poti lucra de oriunde, pe orice dispozitiv cat timp fisierele sunt stocate undeva pe un server care retine ultima versiune (si uneori versiuni mai vechi, care pot fi restaurate la nevoie).
Conceptul de Backup inseamna stocarea datelor de siguranta in cel putin doua locatii diferite de cea in care sunt salvate datele originale, deci backup-ul pe un NAS sau hard disk extern aflat in aceeasi locatie cu calculatorul care a produs acele date nu reprezinta backup veritabil 100%.
In cazul NAS-urilor insa te poti bucura de o mai buna securitate a datelor in cazul functiei de cloud privat, deoarece datele nu sunt stocate pe un server la care nu ai acces. Daca esti o firma care lucreaza cu fisiere confidentiale este cu atat mai important ca datele sa fie stocate local, nu pe serverele altei companii.
Exista bineinteles si dezavantaje, pentru ca tu esti responsabil de securizarea accesului la NAS, datele putand fi pierdute iremediabil in cazul unui incendiu de exemplu sau in caz de furt daca nu le pastrezi si in alta parte.
Un dezavantaj in cazul cloud-ului privat este ca ai nevoie sa instalezi o aplicatie dedicata pe toate dispozitivele de pe care vrei sa accesezi datele din NAS. Asigura-te deci ca exista acea aplicatie dedicata pentru platforma software pe care o folosesti (Mac OS X, Windows, iOS, Android sau Windows Phone) pentru a nu avea surprize.
Extra – pe langa functiile principale indeplinite de un NAS modern mai poti gasi o serie de extra-uri, mai mult sau mai putin utile. Un exemplu ar fi clientul de BitTorrent, adica posibilitatea descarcarii de fisiere torrent direct pe NAS. Practic cam orice client de torrent este suportat, nu doar BitTorrent.
Un alt exemplu il reprezinta print server-ul, adica posibilitatea conectarii unei imprimante pe USB si partajarea acesteia in retea, ca si cum ar fi vorba de o imprimanta de retea veritabila. Astfel se poate oferi acces la o imprimanta mai veche inca functionala, ce poate trai o a doua tinerete.
Mai poti folosi un NAS si pentru supraveghere video, adica salvarea datelor inregistrate de camere video de supraveghere CCTV instalate de obicei in aceeasi retea.
Putem concluziona ca un Network Attached Storage este practic un mini-calculator care ruleaza un sistem de operare specializat ce pune accent pe stocarea si servirea de fisiere, deci nu te mira daca in timp NAS-ul tau nu va capata si alte functii extra prin intermediul update-urilor de software.
Caracteristici importante cand alegem un dispozitiv NAS
Acum ca am inteles ce poate face un NAS pentru noi hai sa vedem ce trebuie sa stim cand alegem o astfel de unitate:
Numarul de hard disk-uri suportate – o unitate poate gazdui unul sau mai multe hard diskuri, deci este important sa alegem un model care ofera suficient spatiu de expansiune viitoare, adica va trebui sa intuim pe cat posibil care vor fi nevoile noastre de stocare cel putin cativa ani de acum incolo.
Tine cont ca fisiere multimedia cresc simtitor pe masura ce apar noi tehnologii (un fisier video 4K de exemplu este de aproximativ 4 ori mai mare decat unul Full HD care are aceeasi durata), iar camerele foto, chiar si cele ieftine, fac poze cu din ce in ce mai multi megapixeli. De telefoanele mobile de top cu senzori de zeci de megapixeli nici nu mai vorbim…
Cele mai populare modele de NAS sunt cele cu unul sau doua lacase pentru hard disk, insa exista si modele mai incapatoare, care pot gazdui pana la patru discuri sau chiar si mai multe. Preturile cresc simtitor insa cand facem pasul de la doua la patru discuri.
Dimensiunea fizica a hard discurilor – daca te gandesti sa pastrezi NAS-ul cel putin cativa ani de acum incolo ia in considerare suportul pentru discuri de 2.5 inch, nu doar de 3.5 inch (dimensiunea standard suportata de majoritatea NAS-urilor), pentru ca odata cu ieftinirea SSD-urilor s-ar putea sa apelezi la acesta modaliate de stocare foarte rapida, despre care am mai vorbit.
Capacitatea maxima a unui hard disk – de multe ori iesi mai bine cu o unitate care suporta doua discuri de 6 TB de exemplu fata de una care suporta 4 discuri de maxim 3 TB, deci consulta manualul producatorului pentru a afla capacitatea maxima suporata de unitatea NAS per slot de hard disk. Capacitatea maxima se poate schimba printr-un update software, dar nu miza pe acest lucru.
Interfata de conectare pentru discuri – un hard disk Serial ATA III se va misca mai incet intr-un port Serial ATA II, chiar daca va functiona fara probleme, deci cauta pe cat posibil sa iei o unitate care suporta standardul SATA III. In spatiul enterprise este utila interfata SAS, insa preturile acestor unitati de stocare si a discurilor aferente sunt mai mult decat prohibitive pentru utilizatorul de rand, avantajele nefiind insa atat de importante.
Optiunile de conectare la retea – cauta o unitate NAS care se poate conecta la router prin Gigabit Ethernet (1000 Mbps), deci evita Fast Ethernet (100 Mbps). Pana cand conexiunile 10 Gbps vor deveni o realitate in spatiul electronicelor de larg consum exista optiunea de Link Aggregation, adica cumularea a vitezelor a doua sau mai multe conexiuni pe fir. Atat NAS-ul cat si routerul trebuie sa suporte acest lucru.
Prezenta a doua porturi Gigabit pe NAS nu garanteaza insa ca aceste legaturi se pot agrega, deci verifica cu atentie manualul oferit de producator. De cele mai multe ori un singur port de conectarea la retea RJ-45 este suficient.
Exista chiar si NAS-uri care se conecteaza wireless, insa nu cred ca merita sa iei in considerare aceasta optiune pentru ca viteza este destul de lenta (maxim 20-25 MB/s in funtie de distanta dintre client si unitate) si sunt si destul de scumpe.
Moduri RAID – tehnologia RAID (Redunand Array of Inexpensive Disks) provine tot din mediul server si in functie de modul de lucru ofera o securitate mai buna a datelor, o viteza de acces sporita sau o combinatie a celor doua.
Doua hard disk-uri din NAS conectate in RAID 1 copiaza practic aceleasi date pe ambele discuri (spatiu de stocare total injumatatit, securitate sportita), iar RAID 0 dubleaza viteza de transfer insa creste sansa ca datele sa fie pierdute in cazul defectarii unui disc.
Poti afla mai multe informatii despre diversele standarde RAID de pe Wikipedia.
Interfata de administrare – aici lucrurile sunt destul de subiective in ceea ce constituie o interfata “prietenoasa” sau nu, deci nu iti va fi usor sa decizi. Cert este insa ca te vei obisnui in timp cu interfata, indiferent cat de complicata este aceasta. Important este sa poti accesa aceasta interfata direct din browserul web al unui dispozitiv conectat la Internet (nu neaparat in aceeasi retea cu NAS-ul).
Suportul pentru hard diskuri externe pe USB – daca ai ocupat deja toate sloturile disponibile pentru hard disk-uri interne ale NAS-ului este util sa mai poti conecta unul sau mai multe hard diskuri externe prin intermediul porturilor USB. Tine cont ca un port USB 2.0 este limitat in practica la o viteza de 30 MB/s, in timp ce unul USB 3.0 poate depasi cate sute de MB/s, daca este cuplat cu un SSD (hard disk-urile mecanice sunt limitate la 100 – 150 MB/s).
Securitatea datelor – chiar daca am lasat la urma acest capitol este important ca NAS-ul tau sa ofere acces diferentiat la fisiere pe baza de drepturi per utilizator, optional criptare a datelor, precum si protectie firewall, acces securizat VPN din exterior retelei sau FTP cu autentificare prin utilizator si parola.
Cu cat mai multe optiuni de securitate cu atat exista sanse mai mici de compromitere a datelor in urma unui atac informatic. In practica insa nimic nu este 100% sigur, deci nu trebuie sa devii obsedat de securitatea datelor daca te invarti in cercuri normale.
Magazine online de unde poti cumpara o unitate Network Attached Storage:
Cum aleg un HDD fiabil pentru NAS?
Daca ai ales deja un NAS cu hard disk-uri incorporate, nu cred ca mai are sens sa citesti acest capitol insa daca te-a atras ideea unui NAS ieftin, fara hard disk, atunci esti pus probabil in fata alegerii unui hard disk corespunzator.
Prin corespunzator ma refer la fiabilitate, pentru ca acesta este cel mai important lucru la care trebuie sa te uiti, pentru ca vrei sa-ti stii datele in siguranta.
Vei observa ca hard diskurile specializate pentru utilizarea in mediul NAS sunt mai scumpe, deci te intrebi daca merita. Eu zic DA, pentru ca sunt special concepute pentru a functiona fara intrerupere 24 de ore din 24 si pentru a rezista la vibratii, lucru necesar in special in clipa in care ai montat cel putin doua diskuri in acelasi NAS.
Vibratiile si incalzirea excesiva sunt inamicii cei mai mari ai duratei de viata a unui hard disk (un HDD normal de desktop nu este optimizat pentru consum redus de curent, deci se va incinge mai tare intr-un NAS).
Opteaza deci pentru HDD-uri specializate pentru NAS-ul tau, chiar daca trebuie sa platesti putin mai mult pentru siguranta datelor.
DIY: merita sa-mi construiesc singur un NAS?
Parca am spus in articol ca NAS-urile sunt niste miniPC-uri specializate, deci se naste intrebarea daca este sau nu convenabil sa ne construim propriul NAS?
Trebuie spus de la bun inceput ca oricine a asamblat vreodata un calculator si a instalat un sistem de operare va putea sa-si construiasca si sa-si configureze fara dificultate propriul Network Attached Storage.
Din punct de vedere financiar nu cred ca merita sa iti construiesti propriul NAS, in conditiile in care un router wireless modern suporta de obicei functii NAS pentru hard-diskurile conectate pe USB, iar un NAS incepe de la mai putin de 300 de lei.
Daca ai nevoie insa de un NAS mai puternic, cu mai multe diskuri, capabil sa faca streaming simultan catre mai multe dispozitive si vrei sa il configurezi in cel mai mic detaliu atunci are sens sa-ti construiesti propriul calculator pe care sa-l conectezi permanent la retea.
Va trebui insa sa fii atent la aceleasi lucruri ca si in cazul unui NAS dedicat, plus urmatoarele aspecte:
- Fiabiliatea componentelor – acestea trebuie alese pentru a functiona permanent, 24/7;
- Silentiozitate – cauta componente care au nevoie de cat mai putina putere pentru a nu se incalzi excesiv, deci care nu vor avea nevoie de ventilatoare multe si galagioase. NAS-ul va functiona tot timpul, deci nu vrei sa ai de-a face cu un zgomot de fundal permanent in camera;
- Eficienta energetica – pe langa efectul negativ asupra portofelului, este bine sa alegem componente cu consum redus de energie pentru a nu afecta silentiozitatea sistemului;
- Sistemul de operare – aventurosii pot folosit o distributie gratuita de Linux, cei care vor ceva familiar si foarte capabil pot opta sa foloseasca o licenta veche de Windows care poate fi mutata de pe un calculator pe altul mai multe informatii in acest articol), iar pentru usurinta in utilizare iti recomand un OS specializat, precum FreeNAS.
Cel mai important aspect al unui NAS DIY (Do it Yourself) este ca ti-l poti configura cum vrei tu. Il poti configura ca server de email sau webserver (ca sa iti gazduiesti spre exemplu blogul personal), insa posibilitatile sunt practic nelimitate cand vine vorba de software si hardware, pentru ca ii poti upgrada componentele dupa bunul plac, fix ca in cazul unui PC obisnuit.
Modele recomandate:
- Seria Synology Diskstation DS – modele cu 2, 4, 5 si 8 discuri, cu 1, 2 sau 4 conexiuni de retea Gigabit LAN, capacitate maxima stocare 32 TB, fara discuri incluse;
- Seria QNAP TS – modele cu 2 sau 5 discuri, pana la 4 conexiuni de retea si 32 TB de stocare maxim, procesoare Intel Celeron sau Freescale ARM;
- Seria Asustor AS – 2 discuri, procesoare Intel Celeron, conexiune Gigabit LAN, port USB 3.0;
- Seria Western Digital Cloud Home – modele cu 1 sau 2 hard diskuri, pana la 16 TB patiu, Gigabit LAN;
Sper ca ai gasit utile informatiile din acest articol. Nu ezita sa ne povestesti experienta ta cu NAS-urile sau daca ti se pare un concept util, iar daca ai intrebari poti sa ni le adresezi in sectiunea de comentarii. Si in cazul in care stii pe cineva interesat de stocarea centralizata a datelor in retea nu uita sa-i trimiti acest articol.