Ce este un rack pentru hard disk?
Printre multimea de accesorii ieftine pentru PC un loc special il ocupa rack-ul pentru hard disk, un dispozitiv care permite folosirea unui hard disk normal, intern, de desktop sau laptop ca si cum ar fi un hard disk extern.
Daca ai citit articolul nostru despre SSD-uri si ai facut upgrade hard disk-ului din laptop practic acum ai un hard disk inutilizabil pe care il poti pune la lucru investind doar cativa zeci de lei. Cam atat costa un rack simplu care isi face treaba cu brio, adica protejeaza HDD-ul si permite conectarea sa la orice calculator sau laptop dotat cu un port compatibil.
Exista multe alte scenarii in care achizitia unui rack extern pentru HDD se justifica: vrei sa conectezi un SSD pentru clonarea datelor in vederea upgrade-ului unitatii unui laptop sau pur si simplu ai pus ochii pe un hard disk intern ieftin pe care vrei sa-l convertesti in unitate externa pentru backup si transfer de fisiere mari, care nu incap pe un stick de memorie USB. Mai poti instala de asemenea un sistem de operare portabil, care iti permite sa lucrezi pe orice calculator, salvand datele direct pe diskul tau.
Este important de mentionat ca in ciuda faptului ca denumirea induce ideea ca aceste rack-uri sunt folosite doar pentru conectare hard disk-urilor, se pot conecta fara probleme si SSD-uri in acelasi format de 2.5 inch impartit cu HDD-urile de laptop sau, mai nou, SSD-uri ultra rapide in format M.2.
 |
| Vezi modele de rack-uri pentru hard disk si SSD |
Hai sa vedem impreuna in randurile urmatoare care sunt tipurile principale de rack-uri pentru HDD, pentru ca sunt mai multe tipuri, si cum le alegi in functie de caracteristicile tehnice.
Tipuri de rack-uri
Cand vorbim de rack-uri de obicei gandul ne duce la cele externe, folosite pentru conectarea discurilor ca periferice, insa exista mai multe tipuri de rack-uri, pe care le voi mentiona succint mai jos:
Rack extern
Este rack-ul tipic. In interiorul carcasei se conecteaza hard disk-ul sau SSD-ul, de obicei pe interfata SATA (versiunea I, II sau III), dar exista si modele M.2. La exterior exista o mufa USB (mini USB, micro USB 2.0 sau 3.0, USB Type-B, USB Type-C) si un cablu care transfera date de la aceasta mufa la mufa USB a calculatorului (2.0, 3.0, 3.1 Type-A sau Type-C).
Daca suna complicat nu uita ca avem un articol despre tipurile cele mai importante de cabluri pentru PC, cu un capitol intreg dedicat celor USB.
Rack intern pentru laptop
Desi unitatile optice au disparut complet din peisajul PC-urilor desktop, in cazul laptopurilor inca se mai vand multe modele cu unitate DVD-Writer pe care in mod realist nu o mai foloseste nimeni.
Poti scoate complet unitatea optica si folosi un rack intern, denumit si HDD caddy pentru laptop, in care poti monta un al doilea HDD sau SSD. Eu am facut deja asta cu ultimele doua laptopuri si nu am intampinat niciun fel de probleme. Instalarea se face foarte rapid si nu necesita cunostinte tehnice prea avansate.
Ai nevoie de acest caddy pentru ca unitatile optice SATA au un conector de alimentare diferit de cel SATA folosit pentru unitatile de stocare magnetice / flash. In plus lacasul pentru unitatea optica este mai mare ca cel ocupat de o unitate de stocare de 2.5 inch.
Rack intern pentru desktop
Majoritatea carcaselor pentru PC vandute in ziua de azi vin fara lacasuri externe (bay-uri) de 5.25 – folosite pentru unitati optice si 3.5 inch – folosite in trecut pentru floppy disk-uri si in prezent de unele cititoare de carduri. Se mai gasesc insa si astfel de modele. Cel mai probabil insa folosesti inca o carcasa mai veche. Daca vrei sa pui la lucru aceste bay-uri ai optiunea de a cumpara un rack intern, accesibil din exteriorul PC-ului.
Majoritatea modelelor sunt folosite pentru a instala inca un hard disk, insa cateva ofera posibilitatea de a scoate disk-ul din exterior, fara a mai deschide carcasa PC-ului. Atentie insa pentru ca nu toate combinatiile sistem de operare, placa de baza, hard disk suporta hot swap, adica deconectarea discului in timp ce sistemul este functional. Va trebui sa fii atent sa opresti PC-ul inainte. Iar daca vrei sa securizezi accesul din exterior cumpara neaparat un model cu cheie.
Rack pentru server
Spre deosebire de laptopuri si calculatoare de birou, cand vine vorba de servere nu este permisa nicio secunda de nefunctionare pentru repornirea sistemului sau schimbarea de componente, deci hard diskurile sunt gandite pentru a fi inlocuite in timp ce serverul este alimentat si functioneaza.
De aceea hardurile de server se instaleaza doar cu rack-uri speciale. Le mentionez aici pentru informare, deci nu fac obiectul acestui articol.
Caracteristici tehnice pe care trebuie sa le urmaresti la un rack extern
Bun, acum ca stii ce este si la ce foloseste un rack extern pentru HDD sau SSD hai sa vedem si care sunt cele cateva specificatii la care trebuie sa fii atent cand cumperi.
Tipul de HDD/SSD acceptat – de aici trebui sa pornesti cautarea. Acesta este primul filtru pe care va trebui sa il aplici in lista de produse: formatul de disk acceptat. Cele doua optiuni clasice sunt 3.5 inch (unitate desktop) si 2.5 inch (unitate laptop sau SSD).
In cazul modelelor de 2.5 inch trebui sa fii atent si la inaltime. SSD-urile moderne au o inaltime de 7 mm, insa unele harduri de laptop de generatie veche folosesc standardul de 9.5 mm. Montarea unei unitati mai slim intr-una cu inaltime normala este posibila, invers insa nu, din cauza restrictiilor de spatiu.
As mai mentiona ca unele unitati de 3.5 inch permit instalarea unui HDD de 2.5 intr-un loc rezervat pentru 3.5 inch, dar nu este o practica obisnuita. In plus nu prea are sens aceasta miscare, pentru ca vei folosi un rack mare, greu, ce trebuie alimentat si de la priza, doar ca sa gazduiesti un disk mic.
Cele mai mici rack-uri sunt insa cele pentru unitati SSD tip M.2, nu cu foarte mult mai mari ca un stick de memorie USB. Viteza de transfer si capacitatea sunt insa net superioare. Din pacate si pretul este unul pe masura. Ma refer la pretul unitatii de stocare, nu al rack-ului.
Alimentarea – in cazul hard diskurilor de 3.5 inch vei avea nevoie si de un incarcator separat, ce se conecteaza la priza. Pur si simplu aceste discuri consuma prea mult pentru a se putea alimenta doar de la interfata USB.
Rack-urile de 2.5 inch se alimenteaza direct prin portul USB, deci nu trebuie sa iti faci griji. Asta e valabil in general in cazul hard diskurilor mecanice mai noi. Cele vechi s-ar putea sa aiba nevoie de mai mult curent, motiv pentru care unii producatori ofera un cablu USB care la capatul de conectare la PC vine cu un splitter cu doua mufe, deci necesita doua porturi USB pentru a alimenta HDD-urile gurmande.
Din pacate nu prea ai cum sa stii daca ai nevoie de mai mult curent pentru o anumita unitate de stocare. Poti lua ca maxim pentru o singura mufa USB valoarea de 2.5 W (5V @500mAh), deci inainte de cumpara un rack cu cablu fara splitter, cum sunt majoritatea modelelor actuale, verifica si cerintele hard diskului.
Este adevarat ca multe mufe de laptop si desktop suporta si curenti mai mari de alimentare pentru portul USB, dar pentru a fi sigur ca nu vei avea probleme cauta sa folosesti o unitate de 2.5 inch care nu necesita mai mult de 2.5 W. Din aceasta cauza pot aparea multe probleme greu de diagnosticat, mai ales ca nu este vina unei singure parti.
Ce se poate intampla daca ai o unitate de stocare care consuma prea mult? In cel mai bun caz aceasta se va deconecta si reporni atunci cand nu primeste suficient curent, conform specificatiilor standardului USB. In cazuri extreme se poate distruge portul USB din calculator, controller-ul din rack sau hardul conectat.
Capacitate maxima disc – rackul nu este un simplu adaptor fizic de la o interfata la alta, ci foloseste si un controller pentru adaptarea semnalelor electrice de la un standard la altul. De aceea este important sa verifici care este limita maxima de capacitate recunoscuta de acest controller.
In practica s-ar putea sa poti monta un disc de capacitate mai mare, cifra mentionata de producator fiind rezultata din testele interne, nedescriind neaparat capacitatile controller-ului. Pentru siguranta insa e bine sa respecti specificatiile producatorului, ca sa nu ai supriza ca discul nu este recunoscut de sistem desi este perfect functional.
Interfata de conectare a discului – cand vine vorba de interfata de conectare a discului, cea din interiorul rack-ului, marea majoritate a modelelor moderne folosesc un conector SATA. Daca ai un hard disk foarte vechi cu interfata PATA s-ar putea sa mai gasesti inca modele noi, dar eu cred ca este timpul sa faci upgrade.
De retinut in cazul SATA este ca exista un singur tip de conector, dar pentru comunicare se folosesc trei protocoale de comunicatie: SATA, SATA 2 si SATA 3. Daca vezi mentionat simplu SATA nu inseamna neaparat ca este vorba de viteza cea mai mica de transfer, ci ca pur si simplu producatorul a uitat sa mentioneze versiunea SATA folosita. Acestea sunt toate compatibile intre ele, insa daca vei conecta un HDD SATA 3 la o inferfata SATA 2 vei fi limitat la 3 Gbps, in loc de 6 Gbps.
Daca te dau banii afara din casa sau vrei un rack extern foarte mic, putin mai mare ca un stick, trebuie sa folosesti un SSD modern cu interfata interna M.2. Acestea sunt inca destul de rare si trebuie sa fii atent la suportul pentru protocolul de comunicatie. Acelasi slot poate accepta semnale SATA sau NVME, incompatibile intre ele. Cea mai buna solutie este un rack cu controller compatibil cu ambele protocoale de comunicatie.
Interfata de conectare a rack-ului – pe exteriorul rackului se gaseste mufa de date care poate fi de tipul mini USB, micro USB 2.0 sau 3.0, USB Type-B, USB Type-C. La capatul cablului de date gasim mufa de conectare la calculator, de tipul USB 2.0, 3.0, 3.1 Type-A sau Type-C.
Aici apare inca o problema: ce protocol de comunicatie suporta controller-ul rack-ului si controller-ul portului din calculator? Degeaba rackul are mufe USB 3.0 sau 3.1, daca protocolul de comunicatie este unui mai incet, care nu suporta 5 Gbps, respectiv 10 Gbps. De Thunderbolt 3 nici nu mai vorbesc, care poate ajunge la 40 Gbps, dar este inca o raritate si este absolut necesar pentru SSD-uri NVME, care pot folosi toata latimea de banda de 32 Gbps oferita de conexiunea PCI-Express 3.0 x4.
Avantajele folosirii unui SSD fata de HDD dispar complet daca rack-ul nu suporta un protocol de comunicatie suficient de rapid. Lucrurile functioneaza in continuare, nu-ti face griji, dar asta inseamna ca ai platit degeaba pentru ceva ce nu vei putea folosi.
Cred ca ceea ce se poate numi in aceasta situatie un pariu sigur este sa cumperi un rack compatibil USB 3.0 (5 Gbps) si un hard disk pe SATA 3 (6 Gbps). HDD-ul nu va fi niciodata capabil sa satureze latimea de banda SATA 3. Un SSD SATA 3 bun poate depasi cu putin capabilitatile USB 3.0, deci cred ca este o a doua solutie acceptabila.
Numarul de discuri acceptate – 99% din modelele de rack-uri suporta un singur disc. Exista insa si modele de birou care accepta mai multe diskuri de 3.5 si 2.5 inch. Acestea nu sunt insa portabile si necesita intotdeuna alimentare separata. Le poti alege deci doar daca ai neaparat nevoie sa conectezi simultan mai multe diskuri externe.
LED de stare – destul de multe carcase de PC au renuntat complet la folosirea unui LED de stare pentru a indica functionarea HDD-ului (de fapt indica activitatea inregistrata pe conexiunea de date). Unele rack-uri insa ofera un astfel de LED care iti arata dintr-o privire daca discul este alimentat (LED aprins constant) sau daca se transfera date (LED care clipeste). Nu cred ca este neaparat o necesitate.
Lacas pentru cablu – un cablu USB de cateva zeci de centimetri este destul de usor de pierdut in geanta, deci ideal ar fi sa exista o modalitate de a infasura cablul in jurul rack-ului. Unele modele vin cu un design foarte elegant, care permite stocarea cablului in lateralul carcasei. Este vorba insa de cabluri foarte scurte, gandite pentru a conecta un rack la porturile laterale ale laptopului.
La un desktop poti avea probleme cu lungimea cablului. Problema este reala, mai ales ca nu vei putea folosi prelungitoare USB. Iar daca cablul nu este detasabil nu il vei putea nici macar inlocui cu unul de lungime mai mare.
Dimensiuni si greutate – din cauza designului si a tipului de disc acceptat, rack-urile externe variaza foarte mult ca dimensiuni. Eu personal as alege intotdeauna un model mai compact, mai usor de transportat si trebuie sa recunosc, mai aratos.
Racire – nu vei gasi rackuri externe mobile cu racire activa, adica ventilatoare, dar este bine sa alegi fie un model metalic, care disipa caldura natural, fie unul cu gauri de ventilatie. In general daca nu vei rula aplicatii sau jocuri direct de pe hard disk-ul extern nu vei avea probleme cu incalzirea cat timp faci doar transferuri de date. HDD-urile de laptop si SSD-urile nu au aceasta problema, fiind concepute pentru a supravietui inghesuite in carcasa subtire a unui laptop.
Husa de transport – este un accesoriu util nu doar pentru ca protejeaza carcasa rack-ului de zgarieturi, dar poate proteja si un hard disk mecanic de socuri, daca este vorba de o husa cu rol de protectie, nu doar cu design frumos. Ca nota, exista si rack-uri rugged, facute sa reziste la apa, praf si socuri, pretul nefiind mult mai mare ca al unui model obisnuit. Asteapta-te insa sa platesti un pret la capitolul dimensiuni si greutate.
Instalare fara unelte (tool-less) – este optiunea oferita de foarte putine rack-uri de a conecta discul fara a avea nevoie de o surubelnita si fara sa dezasamblezi carcasa. Pur si simplu desfaci un capac, introduci hardul, inchizi capacul si conectezi rack-ul la calculator. Aceste modele sunt utile pentru situatiile in care schimbi des discurile, altfel nu cred ca sunt necesare.
Extra – caracteristicile de mai sus le vei gasi pe majoritatea rack-urilor de hard disk, insa exista si modele care incearca sa iasa in evident oferind functii extra, mai mult sau mai putin interesante. Cert este ca vor creste pretul produsului. Tu decizi deci daca merita investitia.
- Criptare date – un controller este folosit pentru criptarea datelor salvate pe discul extern. Decriptarea se face doar dupa introducerea unui cod pe tastatura de pe carcasa. Conectarea in alt rack inseamna ca nu vei putea accesa datele criptate;
- Conexiune WiFi – necesita prezenta unui acumulator pentru ca discul sa functioneze fara niciun fir timp de cateva ore. Viteza de transfer tipica este mult mai redusa ca in cazul unei conexiuni USB 2.0, insa poate fi usor accesat de mai multe dispozitive;
- Buton pornire / oprire – la hard disk-urile de 3.5 se gaseste de obicei acest buton pentru pornirea si oprirea alimentarii HDD-ului montat in rack. Nu este insa necesar in vreun fel;
- Switch protectie la scriere – un comutator care odata activat nu permite stergerea datelor de pe disc, ci doar citirea lor;
- Buton de Backup – apesi o singura data pe buton si datele de pe calculatorul unde ai conectat hard disk-ul sunt copiate pe hardul extern. Necesita prezenta unui software instalat pe calculator, bineinteles. Aici poti stabili ce directoare sunt salvate, cate copii vechi pastrezi si alti parametri legati de procesul de backup.
Stiu ca un rack de HDD nu este cel mai incitant subiect, insa daca ai ajuns pana aici cu cititul sper ca ai aflat totusi ceva nou. Daca mai ai intrebari nu uita ca avem un formular de comentarii in josul paginii. Nu ezita sa-l folosesti.
Alimentarea externa? Unde este?
La rack-urile pentru hard disk de 3.5 inch alimentarea se face de la priza, printr-un adaptor livrat de producator impreuna cu rack-ul. Pentru modelele de 2.5 inch alimentarea se face direct prin cablul de date USB, eventual acesta este impartit in doua mufe, pentru a trage curent si printr-un al doilea port USB.